Iată că, în curând, visul cel mai fierbinte al bucureștenilor s-ar putea împlini. Locuitorii prosperei noastre capitale europene ar putea avea, dacă votează cum trebuie la alegerile pentru primărie, transport urban gratuit! Asta ne promite, cel puțin, domnul Prigoană – cel care a venit și cu soluția strălucită de a da 5 lei fiecărui bucureștean care va aduce un maidanez la ecarisaj – iar dacă un businessman integru precum domnia sa promite așa ceva, ei bine, putem fi siguri că nu va avea nici siestă, nici nuntă, nici cumetrie liniștite până nu se va ține de cuvânt.
Cum ar putea cineva să ofere transport urban gratuit într-o capitală precum Bucureștiul? Ei bine, asta rămâne deocamdată o nebuloasă. Ascunzând costul transportului în fiscalitatea care se va reflecta tot asupra bucureștenilor, vor spune unii. Sau, altfel zis, crescând taxele locale, pe care le vor plăti și cei care nu folosesc, de obicei, transportul în comun. Dar, cu siguranță, cârcotașii de acest fel nu se pricep la administrarea Bucureștiului. Dacă, în cazul problemei cu maidanezii, dl Prigoană promitea că va scoate cinci lei, și încă cinci, și încă cinci „de la niște fundaţii culturale“, cu siguranță că la fel va face și cu transportul public. Tot niște fundaţii culturale vor plăti, fără dubiu, cinci, cu cinci, și cu încă cinci lei pentru biletele bucureștenilor care vor merge cu autobuzul sau cu metroul.
Ne putem imagina că fiecărui bucureștean îi va fi repartizată o umbră – un om de la o fundaţie culturală, care îl va urmări de la ieșirea din casă până la urcarea în orice mijloc de transport în comun. Cum va da bucureșteanul să pună piciorul în autobuz, cum reprezentantul fundaţiei culturale îi va plăti biletul! Și, în acest fel, fundaţiile culturale își vor îndeplini menirea, putând în sfârșit să renunțe la organizarea de proiecții de filme documentare la MȚR sau la oferirea de burse pentru tinerii violoniști – activități ignobile, la care au fost obligate să se dedea din cauza opacității viziunii primarilor de până acum.
Dar reprezintă transportul urban gratuit, pentru bucureșteni, o idee dezirabilă? Ar trebui să ne dorim să beneficiem, într-adevăr, de călătorii gratuite cu autobuzele și cu metroul? Aceiași cârcotași mânați de invidie vor obiecta că ideea în sine a transportului public gratuit e una foarte proastă. Prețul unui bilet, vor mârâi ei, este un compromis între un criteriu economic – cât încasează de la pasageri Metrorex-ul și RATB-ul astfel încât să-și acopere cheltuielile – și un criteriu psihologic, reprezentat de pragul peste care bucureșteanul va percepe o călătorie drept „prea scumpă”, în raport cu nivelul veniturilor sale. Pe de altă parte, a cădea sub celălalt prag, când o călătorie devine „prea ieftină”, ar putea avea un efect similar, sau chiar mai rău cu a vinde bilete la fel de piperate ca-n Londra.
Plătind biletul, vor sâsâi gurile rele, bucureșteanul e învățat să prețuiască aceste servicii de transport; dimpotrivă, ceea ce e pe gratis nu are nici o valoare. Iar ceea ce nu are nici o valoare nu mai este atrăgător, așa încât, peste noapte, s-ar putea ca până și pensionarii să-și piardă cheful să se mai plimbe cu autobuzul, odată ce își vor fi pierdut statutul de categorie privilegiată, neplătitoare de bilet. De asemenea, ceea ce nu are valoare poate fi distrus mai ușor. De ani întregi, vedem în toate autobuzele țării afișe în care ni se spune că plata biletului reprezintă un gest legat în mod intim de ceea ce înseamnă un transport civilizat. Lipsa obligației de a plăti biletul ar putea conduce, foarte repede, la efectul opus: condițiile de transport vor deveni mult mai proaste, și autobuzele vandalizate vor trebui înlocuite de la an la an. Unde mai pui că, de bine de rău, biletul ăsta e și un soi de filtru, care mai ține sconcșii afară din autobuz.
Acestea sunt însă doar vorbe rele, ieșite din niște minți înguste, care nu înțeleg viziunea despre progres a unor edili dezinvolți, precum dl Prigoană sau dl Oprescu. Suntem siguri că, odată ce oricare dintre acești candidați își va împlini ambiția și va ajunge primar, va face chiar mai mult decât a promis. Nu va oferi doar transport gratuit bucureștenilor, sau autostrăzi zburătoare gratuite prin inima orașului. Un astfel de primar ne va oferi tuturor și salarii pe gratis: astfel, Bucureștiul va deveni prima capitală europeană în care toți locuitorii vor putea să își ia salariul fără să se mai ducă la muncă. Tot ceea ce vor trebui să facă va fi să locuiască în București – cu sau fără viză de flotant pe buletin.
Ca să nu mai vorbim că aceste două idei – cea cu maidanezii și cea cu transportul gratuit – reprezintă, vai, soluții complementare! Cât de orb trebuie să fii, cât de răuvoitor, ca să nu vezi perfecțiunea simplă a minții care le-a izvorât. Bucureșteanul va alerga după maidanez, îl va lega cu sfoară și îl va duce la hingheri folosindu-se de transportul în comun gratuit. Pe drumul de întoarcere, nu va trebui, iarăși, să-și cumpere bilet. Înțelegeți? Dacă ar fi plătit transportul în comun, din cei cinci lei nu i-ar mai fi rămas nimic. Așa, va ajunge cu cei cinci lei în buzunar; cinci lei pe care, dacă va avea chef, va putea chiar să se ducă la cârciumă și să-i bea!