Invitatul special la discuţie a fost sociologul moldovean Petru Negură – coordonator al site-ului Platzforma
Unirea României şi a Republicii Moldova, dezvoltarea istorică a Basarabiei, tranziţia postsocialistă grea şi dezvoltarea politică şi economică de azi, au fost doar câteva dintre toate temele, discutate de sociologul moldovean, Petru Negură, în cadrul discuţiei ”Moldova la răscruce”. Întâlnirea cu coordonatorul site-ului Platzforma a avut loc pe 12 iunie 2018 în clubul ”Londophone”, iar moderatorul ei a fost Florin Poenaru, de la Critic Atac. Baricada a făcut video înregistrare şi întreagă discuţie poate fi vizionată în cele trei video-uri de mai jos.
Modelul dezvoltării al Basarabiei întotdeauna a fost impus din afară – fie de Rusia Ţaristă, de România Regală, de Uniunea Sovietică, de UE sau chiar de Uniunea Euroasiatică. Negură a subliniat nevoia ca dezvoltarea moldovenească să se bazeze pe interesele proprii ale moldovenilor. Întrebările lui Florin Poenaru îl provocau pe invitat să facă o ”radiografie actuală” a societăţii moldoveneşti moderne. Imaginea ţării nu pare prea îmbucurătoare pe fundalul sărăciei, emigraţiei şi altor fenomene negative. Îndiferent de asta, discuţia a subliniat şi tendinţe, care sună încurăjător. De exemplu, în Chişinău, la fel ca în alte oraşe mari din Româniia şi UE, se dezvoltă mişcările de genul ”Dreptul la oraş”, care se opun distrugerii spaţiilor publice de interesele private. Începând cu 2015, în politica moldovenească – şi în dreaptă, şi în stângă, acţionează feţe politice noi, care nu se definesc prin confruntarea geopolitică tradiţională între Vest şi Est, ci încearcă să vorbească cu toţi alegătorii prin mesaje duse împotriva oligarhiei. În această primavară un reprezentant al acestor forţe – Andrei Năstase, a câştigat alegerile de primar al Chişinăului.
Negură a vorbit despre ţara sa evitând aprecierile emoţionale, exprimate de diferitele tabere politice. El căută obiectivitatea şi dimensiunea umană în cazurile discutate. În opinia lui atitudinea moldovenilor faţă de Transnistira, este exact aceeaşi ca şi a unioniştilor români, faţă de Basarabia – ”vrem teritoriul, dar dacă se poate fără populaţia lui”, o populaţie ceva mai diferită politic şi cultural. În acelaşi timp, în opinia lui Negură este evident că Republica Moldova are nevoie de o anumită formă de coeziune socială comună, asumată inclusiv şi de minorităţile conlocuitoare, aşa că ţara sa fie mai rezistentă la cutremurile geopolitice.
Discuţia în trei părţi poate fi vizionată mai jos:
Sursa: Baricada