România înregistrează cele mai îngrijorătoare cifre la nivel european în privinţa încrederii în ziua de mâine şi în instituţiile statului democratic. Categoriile tinere sunt cele mai afectate.
Tineretul din România a înregistrat cel mai grav declin al optimismului din Uniunea Europeană. În perioada 2008-2011, numărul tinerilor care privesc cu încredere la viitorul lor s-a redus cu peste 30 de procente, arată studiul sociologic „Structuri şi tendinţe pe spaţii sociale şi regionale 2007-2011″, realizat de profesorul Dumitru Sandu şi prezentat miercuri în cadrul unei dezbateri organizate de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti. Astfel, dacă la începutul anului 2008, 65% din tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani erau convinşi că vor trăi mai bine peste un an, la începutul anului 2011, ponderea s-a redus la 29%.
Potenţial de explozie socială
„O asemenea evoluţie a mai fost întâlnită într-un singur loc: în Grecia”, a afirmat profesorul Dumitru Sandu. România a înregistrat, de asemenea, o cădere a stării de optimism de 16 puncte procentuale în primăvara anului 2009 faţă de 2008. Pentru acelaşi interval de timp, declinul mediu al optimismului în cele zece state care au aderat în 2004 a fost de numai opt puncte, în timp ce în Bulgaria, care a aderat la UE odată cu România, a fost de cinci. Scăderea optimismului, în aceeaşi perioadă de timp, în cele 15 vechi state membre, a fost de trei procente.
Căderea a continuat în România şi în perioada 2009-2010, cu încă 12 procente. În această ultimă perioadă, în restul statelor membre, declinul a fost fie mult mai mic, fie înlocuit prin stabilitate sau chiar o uşoară creştere. Tinerii nemulţumiţi reprezintă astfel, în opinia profesorului Dumitru Sandu, principalul actor social al României în momentul de faţă. Întrebat dacă datele cercetării ar fi putut prezice mişcările de stradă din ianuarie 2012, autorul cercetării a afirmat că nu, dar „variaţiile în zig-zag ale încrederii favorizează mişcările sociale”.
Un alt element care diferenţiază net România de ansamblul statelor membre este încrederea în guvernul naţional, în comparaţie cu aceea în instituţiile europene. Dacă în general, tendinţa europeană este de egalizare a gradelor de încredere, în România fenomenul este invers. La aderarea în UE, diferenţa dintre încrederea în guvernul local şi cea în instituţiile de la Bruxelles era de 40% în favoarea acestora din urmă, în prezent aceasta s-a mărit la aproape 50%.
40% din români se declară mulţumiţi de viaţa lor. În Europa Centrală şi de Est, ponderea celor mulţumiţi este de 73%.
