TEMA: Ce fel de feminism îmi doresc de 8 martie?
Pentru gândirea dominantă locală, feminismul nu este decât un moft vestic venit la pachet împreună cu alte fenomene la fel de reprobabile: stângism, multiculturalism, corectitudine politică, ecologism, etc. Astfel, o serie de fenomene şi curente de gândire extrem de diferite între ele împart, în contextul local, acelaşi pat al lui Procust ideologic. Declaraţia lui Teodor Baconschi, ministrul de externe, făcută în cadrul unei dezbateri recente despre participarea femeilor în politică doar a reafirmat în mod explicit ceea ce deja fusese exprimat public în diferite moduri şi contexte: „paritatea între femei şi bărbaţi impusă mecanic [de către adepţii feminismului şi cotelor] are o încărcătură stângistă, totalitară”. Feminismul, stângismul şi alte zone de gândire conexe sunt astfel catalogate, fără echivoc, drept specii ale totalitarianismului.
Gândirii dominante nu i se poate răspunde însă decât prin reflecţie teoretică aprofundată şi acţiune practică consistentă. Prin urmare, de 8 martie, CriticAtac vă invită la elaborarea unei teme privind femeile, feminismul şi relaţia cu teoria şi practica în cadrul contextului local. Mai concret, ne dorim o dezbatere critică axată pe următoarele problematici, dar desigur fără a se limita la acestea:
a) istoria instituţionalizării feminismului în România (instituţii, persoane, ideologii, finanţări, scopuri, rezultate, departamente academice, edituri, etc)
b) raporturile ideologice şi practice dintre mişcările feministe locale şi alte mişcări sociale (mişcări de stânga, grupări de dreapta –vezi recenta discuţie despre creştin-democraţie şi femei, dar şi cea mai veche dintre liberalism şi feminism-, partide, ONG-uri, organizaţii feministe internaţionale)
c) situaţia concretă a femeilor din România astăzi (socială, politică, economică, etc), la peste 2 decenii de tranziţie şi o evaluare din perspectiva realităţilor statului socialist: transformări privind munca, salarizarea, accesul în instituţii şi funcţii, maternitatea, etc.
d) relaţia dintre feminism şi minorităţile sexuale locale: Convergenţă? Alianţe? Ignorare? Competiţie?
e) Relaţia dintre „femeile albe majoritare” şi „femeile rome” – câte feminisme există?
f) Sursele, resursele şi scopurile unei agende feministe explicite: mai e posibil aşa ceva? pentru cine, cu cine, în numele a ce?
g) Relaţia dintre feminism, femei şi politică: Trebuie introduse cote pentru femei în politică sau în participarea/conducerea unor instituţii? Sunt femeile care participă activ în politică (şi) feministe (adică, este practica lor informată de principii şi teorii feministe) –cazuri concrete.
Textele temei:
- Teme utile pentru extinderea domeniului luptei / de Costi Rogozanu
- Argumentul feminist de la dreapta la stanga / de Ioana Vrabiescu
- Critică sau cunoaştere? / de Carmen Gheorghe
- Este oare feminismul compatibil cu islamul? Este feminismul universal? / de Houriei Bouteldja
- Despre o zi internationala a femeilor transformata in ziua mamei si cit de postfeministi sintem noi / de Ruxandra Costescu
- Ce fel de feminism îmi doresc de 8 martie? / de Vincze Eniko
- Sexism, rasism, nationalism – privire dinspre antropologia feminista / de Iulia Hasdeu