În ultimul timp, chestiunea Bisericii Ortodoxe Române a fost reaprinsă de cererea unor organizaţii ale societăţii civile ca statul să nu mai finanţeze biserica. În plus, un nou sondaj de opinie a relevat că BOR se află la un minim relativ al cotei sale de încredere, 66%, minimul precedent, din 2009, fiind probabil alimentat şi el de relaţia BOR cu banii în contextul crizei economice şi financiare.
Astfel, o mare parte din controversa din jurul BOR pare legată de bani, de la reacţia oamenilor săraci faţă de lăcomia şi opulenţa preoţilor simpli sau a clerului înalt pînă la reacţia liberală dură a celor care consideră că, în general, statul nu ar trebui să ia bani de la ei cam deloc.
Există însă, desigur, şi planul ideologic. Dincolo de conflictul mai abstract dintre credinţă şi ateism, există viziuni adverse dacă nu despre rolul bisericii de pînă acum (conservatorismul ei extrem cuplat cu neimplicarea socială fiind puţin disputate), cel puţin despre potenţialul ei emancipator de viitor.
Şi ar mai exista, desigur, aspectul politic. Dacă BOR nu doreşte să se implice în politică asta nu înseamnă că nu are un rol de această natură. De prea multe ori analiza se opreşte la faptul că BOR nu susţine un partid sau altul şi nici idei politice calificate: poate că riscul politic al BOR este nu de a se implica în politica efectivă de zi cu zi, ci de a deveni un rival al statului modern, prin calitatea ei de mare proprietar şi prin stilul tradiţional autarhic.
CriticAtac vă invită, astfel, la o dezbatere în jurul Bisericii Ortodoxe Române care să plece de la următoarele întrebări:
– trebuie sau nu ca BOR, în general bisericile, să fie finanţate de stat? Este realistă şi/sau dezirabilă propunerea de stopare a oricărei finanţări?
– ce alte măsuri de reglementare a funcţionării, inclusiv economice, a BOR, ar putea să adopte statul? Este normal statutul de mare proprietar scutit de taxe al BOR, în general de mare proprietar?
– care ar putea fi rolul emancipator al BOR, dată fiind istoria ei? Ce ar putea convinge BOR să iasă din izolare şi din rolul ei tradiţional de apărător şi efigie a unei identităţi etniciste retrograde?
– ce înseamnă caracter laic al statului? Unde trebuie trasată linia de demarcaţie dintre stat şi biserică, în termeni de funcţionare cotidiană a instituţiilor şi serviciilor fundamentale pentru viaţa noastră?
Textele temei:
Trebuie criticat statul, nu doar BOR de Florin Poenaru
Ortodoxie sau moarte? Ortodoxie sau modernizare? Stat modern sau religarhie? de Vasile Ernu
Biserica şi banii publici – unde ne doare şi unde lovim? de Victoria Stoiciu
