“Europa poartă o ofensivă de curtoazie în Asia“: iată cum califică Les Echos întâlnirile care vor reuni între 5 şi 6 noiembrie, la Vientiane, capitala statului Laos, aproximativ cincizeci de conducători de state veniţi de pe două continente pentru cel de al doilea summit Asia-Europa (ASEM). O întâlnire care are loc la fiecare doi ani şi care ar trebui să relanseze legăturile comerciale dintre cele două regiuni, care constituie împreună jumătate din PIB-ul mondial.
Însă cele două partenere sunt departe de a fi pe acelaşi plan, notează Les Echos, căci summitul reuneşte de această dată “o Europă copleşită de o criză a datoriei şi o Asie care se vrea un motor al creşterii mondiale“.Cotidianul economic subliniază că “UE se uită cu invidie la cele trei miliarde de dolari din rezerva de schimb chinezească – cea mai importantă din lume“, amintind că
această putere, China, a cumpărat cu regularitate în ultimele luni obligaţiuni emise de statele din zona euro şi fondul de ajutorare FESF, interesându-se în acelaşi timp îndeaproape de viitorul fond de salvare permanent al zonei euro (MES).
Şi chiar dacă, în timpul summitului, “conducătorii europeni vor spune omologilor lor asiatici că etapa cea mai grea a crizei zonei euro aparţine trecutului“, China Daily, de la Beijing, scrie referitor la acest lucru că
mai multe ţări asiatice, şi mai ales China, se tem ca UE să nu le ceară cu insistenţă să cumpere din datoria publică a unor ţări europene şi să contribuie astfel la ţeserea unei pânze de securitate pentru moneda euro. Însă Europa înţelege foarte bine că guvernele asiatice nu vor cumpăra datorii decât atunci când vor fi absolut sigure de răscumpărarea lor. În aceste circumstanţe, nu e mare lucru de aşteptat în urma ASEM. Schimbările politice iminente din mai multe ţări asiatice vor afecta şi ele summitul. […] Aceasta înseamnă că relaţiile dintre UE şi Asia vor rămâne în suspens pentru un timp. ASEM nu este nicidecum un loc potrivit pentru apariţia unor noi iniţiative. Este pur şi simplu prea mare, ca organizare, şi are loc doar la fiecare doi ani. Alte reuniuni în comitet mai restrâns, cum ar fi G20, sunt astăzi mai eficace pentru a conduce economia mondială.
“Ofensiva diplomatică” a europenilor este văzută “ca un semn al importanţei crescânde pe care o Europă îndatorată o acordă economiilor asiatice în creştere accelerată, ca şi dorinţa sa de a contrabalansa angajamentele financiare ale Statelor Unite în această regiune”, scrie, la rândul său, Bangkok Post. Potrivit cotidianului tailandez,
responsabilii asiatici vor trebui să facă presiuni asupra Europei pentru ca aceasta să acţioneze cu rapiditate pentru a calma o criză care a zguduit economia mondială şi pentru a regăsi puterea de a face eforturi pentru a reduce sărăcia în lume.