Titlul acestui text este o continuare a articolelor publicate în ultima săptămână de Critic Atac. Este și o completare a incursiunii lansate de Alin Rautoiu prin matrixul lui Călin Georgescu, dar cu o turnură genealogică, încercare menită să aducă și mai multă lumină în cvasi-obscuritatea narațiunilor economice care alimentează curentul suveranist autohton. Prin urmare, cheia lecturii este și aici și în alte părți, adică la Ovidiu Țichindeleanu, la Alin Rautoiu, la Eniko Vincze sau la Liviu Chelcea, care au decelat în textele lor publicate recent piesele care compun cel mai recent puzzle politc cu care ne confruntăm.
Imaginea de mai sus am găsit-o în timp ce navigam haștagul Călin Georgescu pe platforma X (twitter). M-am uitat la ea ca la ”odoarele sfinte” încercând să-mi dau seama dacă tragedia, comedia sau tragi-comdia ne reprezintă totuși cel mai adesea. Răspunsul nu vine de aici, dar un lucru este cert: tehnologia blockchain și cryptomoneda este parte din ”pastila roșie” (adevărul) care din perspectiva dreptei extreme și suveraniste, milenaliste și newageiste oferă și cheia ieșirii din matrix. Un tratament universal la bolile capitalismului actual existent. Un vaccin capabil să-l purifice. O reconvertire. O renaștere. Spuneți-i cum vreți.
Discursul economic este acesta: Luați pastila roșie și toate poamele dulci, şi toate trufandalele grădinii, se vor îngrămădi pe farfuriile voastre devenite hodoronc-tronc prea strâmte. Autorul contului X care aspiră la moneda, era să zic pastila, CALI e glumeţ, are duh, dar e și vizionar, reacționar, disruptive. ”Creepto-președintele” este salvarea. Punct!”, ne transmite mecanic. La momentul când scriu acest text moneda Bitcoin a sărit pragul de 100.000 de dolari, iar ascensiunea sa pare să fie influențată de cea a lui Donald Trump, potrivit Reuters. Asta în timp ce Brusa de Valori București se contractă de anxietate sub amenințarea suveraniștilor și explodează de optimism prin decizia CCR de anulare a alegerilor din primul tur de scrutin. E o contingență, o logică, un plan, o schizo-legătură între toate aceste evenimente, și dacă da, cu cine, cum, de ce? Probabil prea abstract formulată, întrebarea ar trebui să sune mai degrabă așa: Care e relația dintre suveranism, cryptomonede și finanțe? Nu am un răspuns, dar câteva ipoteze pot fi aruncate pe masă.
”Toți vorbesc de Bitcoin ca de o schemă Ponzi, o înșelătorie, o bulă. Când vezi oferta de valoare pe care ți-o dă această criptomonedă, lucrurile pe care le rezolvă, problemele pe care le rezolvă, faptul că tranziționează sistemul actual de fiat currency spre o zonă nouă (…) e clar că aduce îmbunătățiri sistemului monetar actual”, afirmă un finfluencer român pe Youtube. Un altul, a cărui companie se numește sugestiv Asseto, ne vorbește despre active productive, în timp ce promovează tehnologia blockchain, ”distributismul sinergic și proprietatea descentralizată”. Din aceaste perspective, ale
investitorului, lucrurile sunt simple. Bitcoinul are potențialități nebănuite, dar și logica crypto-suveranismului este acolo, latent-activă, ”încastrată” în structuri sociale, în sensul lui Mark Granovetter (1985), dar și cât se poate de tehnice.
Așa că nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că tehnologia blockchain și cryptomonedele au devenit parte din narațiunile mișcărilor conspiraționiste globale (și locale), ca împreună-lucrare-salvatoare. NESARA/GESARA, QANON, MAGA și alte mișcări mai mult sau mai puțin din acest registru au stârnit curiozitatea și interesul multor cercetători din zona studiilor sociale ale finanțelor, iar Fabian Muniesa (2023) este probabil preponentul acestui curent. În Paranoid Finance, Muniesa arată cum discursul contemporan conspiraționist și milenarist cu privire la bani, bănci și avuție, prezent în toate aceste narațiuni suveraniste nu reprezintă o denaturare delirantă a logicii finanțelor, așa cum am fi tentați să credem, ci, mai degrabă, sunt doar un amplificator al potențialul paranoic inerent imaginației financiare dominante. Volatilitatea pieței bursiere autohtone sub influența știrilor a născut în mai puțin de o oră o teorie a conspirației în direct la Realitatea Plus: ”Cum și-a revenit Bursa așa repede? Dacă investitorii știau dinainte rezultatul CCR?” se întreba un invitat. Semn că relația dintre finanțe și nebunie se referă în principal la stereotipul „valorii speculative”, ceva diferit de ”valoarea adevărată”. Toate aceste idei, potrivit lui Muniesa, se bazează de fapt pe discursul moral pe care finanțele îl incorporează și care are în centrul său noțiunea de ”creare de valoare” (value creation). Cu alte cuvinte, sâmburele unei realități economice viruoase este mereu acolo. În finanțe. Nu undeva în afara lor. La o privire atentă banii, finanțele bune, capitalul bun, bogăția și profitul populează, într-adevăr, viziunile dătătoare de speranțe întâlnite în mod obișnuit în narațiunile mai mult sau mai puțin conspiraționiste și mai mult sau mai puțin suveraniste. Amestecate și combinate cu credințele de tip cult, elemente milenariste, ezoterice sau paranormale, aceste viziuni pot deveni simple semne ale ieșirii în decor, făcând mai puțin vizibilă busola critică cu care operează: una care permite să se distingă valoarea bună de valoarea rea și valoarea adevărată de valoarea falsă și, în final, economia reală de economia fictivă. Aceaste narațiuni nu sunt însă exemple de iraționalitate și nici semne ale deranjului piețelor, ele sunt înrădăcinate în regimul tulbure de semne inerent imaginației financiare și fiind în același timp alternative de recodificare semiotică a capitalului.
NESARA/GESARA nu este absentă din peisajul autohton. Mesajele sunt distribuite de diverse conturi care se prezintă ca posesoare ale unor certificări în reiki, radiestezie, biorezonanță sau energoterapie sub titulaturi precum Simte Adevărul Iubește și Unește, sau pe canalul Youtube Rugăciuni și Meditații pentru Suflet, unde orice persoană care caută salvarea (și suveranitatea) financiară poate asculta clipul ”Psalmi pentru Prosperitate și Abundență Financiară”. Toate acestea se regăsesc amalgate cu cu dezvăluiri de tipul ”Cine sunt kazarii și influența lor malefică în istorie” la pachet cu deconspirarea ”hibrizilor de reptile” precum Rockefeller, Rothschild, Soros șamd. Adică, partea rea a finanțelor, cei pe care însuși Călin Georgescu i-a întâlnit la Forumul Economic Mondial de la Davos. Ei și alții, mai mult sau mai puțin ca ei, reprezintă distrugătorii valorii, cei care se dedau unor utilizări inadecvate, josnice, vicioase a banilor, pe scurt, cei care în loc să creeze valoare o distrug. Este o legătură directă între aceste mituri și fantezii și modul în care Călin Georgescu își imaginează viitorul economic al unei Românii ”trezite”. Distributismul clamat în programul său este parte din această recodificare a Capitalismului ca sistem luminat, verde, sustenabil și transcendent, dar și parte din acest război al valorilor bune și rele, ale cărui origini se regăsesc în creștinismul occidental. Imaginația telogică a unei noi reforme, de această dată a Capitalismului, a compus un corpus doctrinar care este astăzi cunoscut sub denumirea de Catholic Social Teachings (CST). De aici se alimentează alternativele distributiste, suveraniste, conspiraționiste, paleoconservatoare, dar și progresismul de dreapta (right-wing progressivism) nord-american sau conservatorii roșii (Red-Toryes) din UK, precum și altoiul naționalist-poporanist al acestor curente care țintește purificarea Capitalismului de elementele nocive. Cartea ”Pledoarie pentru un nou Capitalism. Despre cauzele profunde ale crizelor financiare și despre mijloacele prin care putem ieși din ele”,apărută în 2011 la editura de casă a grupului georgescian, Editura Logos, și semnată de Dr. Yvan Allaire și Dr. Mihaela Fârșirotul, cu o prefață de Mircea Malița este plină de ”soluții” despre cum diverse forme de distribuire a proprietății private poate scăpa capitalismul de ”investitori efemeri și speculatori”, despre ”lăcomie”, despre un sitem financiar viciat și periculos și despre cum goana după valoare trebuie înlocuită cu naturalizarea altor valori.
Cercetările istoricului italian Giacomo Todeschini, cu privire la originile religioase ale categoriilor economiei moderne și scoaterea la lumină a ”dușmanilor valorii”, prin investigarea genealogiei morale a categoriilor de bună conduită economică, au adus o contribuție marcantă la elucidarea Capitalismului ca regim de sens. Întorcându-se în timp, pe vremea când se forma limbajul medieval al valorii, Todeschni identifică metaforele sănătății corporale și reprezentările stereotipice ale purtătorilor de boli economice (ca de exemplu, săracii, femeile, evreii) care amenințau sănătatea “corpului economic”. Astăzi acest corp economic are dușmani legiuni, ne-educații financiar, dar și evreii, neomarxiștii, globaliștii, imigranții, femeile. Valoarea a devenit un bastion semiotic atât pentru reforma instituțională, cât și pentru confruntarea populistă. Restaurarea sa necesită și o pilulă crypto care să delege către industria tehno-financiară sarcina de a introduce banii, activele și speranțele în circuitele rentabilității, încrederii și ale salvării economice descentralizate. Distributismul este vârf de lance în acest proiect. Nu trebuie să mergem foarte departe pentru a găsi acest nucleu. George Simion era pregătit la dezbaterea dinainte de primul tur să ne vorbească despre blockchain și fin-tech, Economia Libertății, biblia distributistă publicată în 2009 la aceeași editură Logos, sub semnătura lui John Chrysostom Médaille, la acea vreme profesor la catedra de religie a University of Dallas, prezentat drept ”economistul distributismului” și Ovidiu Hurduzeu responsabilul cu altoirea naționalist-ortodoxistă a ideilor. Amestec curios și contradictoriu de libartarianism, anarhism creștin în linia lui Jques Ellul, critică social-conservatoare și soluționism tehnologic, cartea oferă o colecție de texte care pleacă de la teoriile clasice ale lui G.K Chesterton sau Hilaire Belloc și propune soluțiile purificatoare: larga distribuire a proprietății productive, descentralizare, subsidiaritate, cooperativizare, dar și posibilitatea unei vieți simple și confortabile în afara sistemului la Kevin Carson, mutualist, Chair in Social Theory la Center for a Stateless Society sau peer-to-peer economy (Michel Bauwens) ca model de extindere și democratizare al proceselor de antreprenorializare și assetizare (nu și de inactivare). Pentru România, însă nimic din toate acestea nu sunt suficiente, fără o luptă cu comunismul, o restabilire a legăturii cu divinitatea și, în general, cu naționalismul interbelic.
În toată cartea suveranitatea cetățenilor este dată de deținerea proprietății private, iar valoarea economică este înlocuită de valoarea socială. Este o formă de ”re-încastrare” a la Polanyi, a ceva ce este deja încastrat. Dar tensiunea este acolo, economia capitalistă de inspirație divină vs. sistemul capitalist malefic existent, Capitalismul bun al proprietarilor în locul Capitalismului rău al monopulului, valoarea productivă versus valoarea speculativă. În acest culcuș ideologic călduț și-a făcut loc moneda Bitcoin, care cuprinde visul unei monede descentralizate, emancipatoare și revoluționare. Așa cum afirmă Fabian Muniesa ea rezonează, cel puțin parțial, cu ideea unei lumi care ar semăna în sfârșit cu idealul investitorilor mulți și liberi care tranzacționează liber, își revendică liber propria valoare legitimă și își organizează liber existența – și orice altceva – în consecință. Ultima formă de radicalizare: radicalizarea imaginației financiare.
Acesta este firul important din nucleul ideologic al mișcărilor cetățenilor suverani. Hrănit din idealuri de libertate și adevăr bine înrădăcinate în tradițiile nord-americane de libertarianism extrem și milenarism religios, curentul a devenit un succes global. De asemenea, se caracterizează printr-o sanctificare a proprietății private și printr-o fixație față de rural, pământ și revenirea la sat, în fapt o reveneire la și într-o imaginată natură. S-ar putea spune că în România singurul câștigător incontestabil al alegerilor este Donald Trump. La el pare să fie și cheia pentru accesul la secretele bogăției.
Marele Big-Bang NESARA/GESARA se refră la:
”Blockchain Actul de Securitate și Reforma Economică Globală (NESARA/GESARA) și Quantum GESARA sau TRUMPSARA, cuprinde diverse aspecte ale progresului, inclusiv sistemul financiar cuantic, sistemul de vot cuantic, vindecarea cuantică și fizica cuantică. Tranziția se extinde la tărâmul digital cu Quantum Internet, simbolizând o schimbare globală către tehnologia cuantică. Sub GESARA, moneda trece printr-o transformare, Nesara introducând bancnote Rainbow „trezorerie” susținute de metale prețioase, sporite de integrarea Quantum Starlink și monede americane reglementate la nivel internațional care aderă la standardele ISO20022, susținute de asemenea de metale prețioase. În plus, Quantum Voting System (QVS) revoluționează tehnologia blockchain, îndepărtându-se de abordările convenționale. Revizuirea cuantică a Internetului implică o repornire completă, eliminând entitățile existente precum Microsoft, întrucât infrastructura actuală a Internetului este comparată cu Operațiunea Mockingbird, care implică control și manipulare centralizată”.