Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății reprezintă o măsură ce va genera inegalități sociale și mai mari decât cele existente în privința accesului la sănătate. Modificarea legislativă a fost realizată ca urmare a dialogului dintre Ministerul Sănătății și Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED)[i], iar rezultatul acestor negocieri a fost salutat atât de către reprezentații oamenilor de afaceri din sectorul medical privat[ii] cât și de marile rețele de clinici private din România precum Medlife[iii] sau Regina Maria[iv].
Deși măsura coplății serviciilor medicale nu se referă la sistemul public, așa cum a precizat ulterior ministrul Sănătății, Sorina Pintea[v], aceasta rămâne extrem de problematică pentru că vizează continuarea unor tentative de privatizare a sistemului medical românesc, după încercările doar parțial reușite din perioada 2008-2013[vi]. Ordonanța de urgență va permite companiilor private de sănătate să își deconteze o parte din cheltuielile cu serviciile medicale de la ‘Casa Națională de Asigurări de Sănătate’ (CNAS) iar diferența să o încaseze din contribuțiile financiare ale pacienților. În prezent decontarea este posibilă, însă suma este plafonată la tarifele stabilite de ‘Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate’ (FNUASS) valabile atât pentru sistemul public cât și pentru cel privat care are un contract cu CNAS. Din perspectiva pacientului acest lucru înseamnă că, după intrarea în vigoare a ordonanței, acesta își va putea utiliza cuantumul decontat în mod uzual de către CNAS în sistemul public pentru accesarea unor servicii medicale private, urmând ca diferența să o achite din buzunarul propriu.
Nota de fundamentare a O.U.G.[vii] precizează și care sunt modificările structurale care au dus la această decizie. Mărirea salariilor în sectorul bugetar care ar genera astfel un avantaj competitiv al acestui sector asupra celui privat! Guvernul ‘social-democrat’ se arată preocupat de protejarea investițiilor furnizorilor (privați) de servicii medicale și de stabilirea unor ‘principii de echitate’ (între cele două sectoare). Costurile serviciilor medicale private ar fi prea mari raportat cu cele subvenționate de stat, în consecință pentru a nu reclama acest lucru la Consiliul Concurenței, sectorul privat trebuie susținut de asemenea de către stat[viii] ! Această retorică liberală ascunde un proces clasic de apropriere a bunurilor comune și a transformării unei activități publice non-profit într-o afacere privată. Modificările legislative propuse sunt problematice din următoarele puncte de vedere:
1) Ele continuă un proces de privatizare a sistemului public de sănătate și echivalează practic cu ajutoare sociale implicite de la stat pentru firmele private care activează în sectorul de sănătate. Spre deosebire de sistemul public, sistemul privat de sănătate are ca și obiectiv principal realizarea de profituri financiare. Ele nu sunt instituții de caritate sau de binefacere publică, miza lor este ca pe lângă acoperirea cheltuielilor aferente cu serviciile medicale, să înregistreze profituri substanțiale. Potrivit raportului Keysfin, cifra de afaceri a acestui sector din România a ajuns în 2018 la aproximativ 11 miliarde de lei, adică o creștere de aproximativ 500 % față de 2007, iar profitul net atins în 2017 a fost de 1,5 miliare de lei, în creștere cu 420% față de 2007[ix]! Adoptarea ordonanței de urgență va încuraja un exod al pacienților spre clinicile private și le va acoperi o parte din cheltuieli. Acest lucru va însemna desigur clienți mai mulți și profituri mai mari pentru companiile private de sănătate. În contextul măsurilor punitive îndreptate împotriva persoanelor sărace și limitarea drepturilor la ajutorul social, statul român transferă indirect sume mari de bani către companiile private care se transformă în asistații de lux ai economiei românești. În locul unor investiții substanțiale în sectorul public de sănătate, guvernul României se arată preocupat de cum anume să sprijine realizarea de profituri mai mari în sectorul privat. Reforma pe care o are în minte Guvernul înseamnă în acest caz privatizare, nicidecum adresarea problemelor structurale cu care se confruntă sistemul medical românesc.
2) Aceste măsuri vor duce la inegalități sociale mai mari. Încurajarea clasei de mijloc să migreze dinspre sistemul public de sănătate înspre cel privat prin subvenționarea unei forme de consum privilegiat, va însemna pe termen lung constituirea unor disparități sociale și mai mari. Persoanele care nu își permit costurile unei vizite la o clinică privată sau achiziționarea de asigurări private de sănătate vor fi deserviți sistemului public aflat în ruine, devastat de politicile publice de sănătate dezastruoase din ultimele decenii. În mediul rural sistemul medical se află într-o situație catastrofală, iar zonele economice defavorizate din regiunea Moldovei sunt amenințate recent de Guvern cu închiderea spitalelor și reducerea drastică a numărului de paturi.[x] Ceea ce se conturează în România este constituirea unei elite urbane privilegiate cu acces la servicii medicale private tot mai rapide și mai sofisticate și o masă de săraci arondați unui sistem public. În locul unei solidarizări sociale și a consolidării sistemului public de sănătate avem politici menite să genereze inegalități sociale și mai mari. De asemenea, o bună parte din serviciile complexe medicale se pot realiza doar în unitățile de stat. Pentru pacienții proveniți din clasa de mijloc care consideră că sistemul privat este soluția, trebuie să punctăm cât de împotriva interesului general (și a lor inclusiv) sunt măsurile care contribuie la destructurarea sistemului public de sănătate la care vor urma să i se adreseze când au probleme medicale care nu pot fi rezolvat la privat.
3) Ordonanța de urgență va avea un efect negativ asupra finanțării sistemului public de sănătate. Spitalele din România trec printr-un proces de sub-finanțare cronică. Binevenita mărire substanțială de salarii a cadrelor medicale nu a fost însoțită de alocări bugetare corespunzătoare și de indexarea plafoanelor decontate de către CNAS a serviciilor prestate. Acest lucru înseamnă că spitalele din România înregistrează deficite structurale mari, sau sunt nevoite, pentru a acoperi salariile, să opereze reduceri și tăieri a unor activități de mentenanță ce afectează grav calitatea serviciilor medicale. Spitalele își obțin finanțarea de la CNAS în concordanță cu numărul de pacienți tratați, iar o măsură care va încuraja migrația înspre firmele medicale private nu va însemna o ‘decongestionare’ a sistemului public, ci o deprivare și mai mare a acestuia de finanțarea necesară pentru buna funcționare.
România rămâne țara care alocă cel mai puțin din PIB sănătății (5.01% în 2016) și are de departe cele mai mici cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor (400 euro) din Uniunea Europeană[xi]. Problemele structurale de finanțare a sănătății publice din România trebuie adresate printr-o bugetare corespunzătoare și nu prin măsuri menite să privatizeze direct și indirect sistemul public de sănătate. Avem nevoie de o reformă substanțială a acestui sector care să prevină migrația masivă a personalului medical în Occident și să contribuie la consolidarea unui sistem public la toți, indiferent de venit, să aibă acces în mod egal. Aceasta nu se poate realiza prin încurajarea populației să migreze către clinicile private și să contracteze asigurări private de sănătate ce cunosc o creștere spectaculoasă în România (cu 60% mai mult în 2018 decât în 2017).[xii] Sănătatea este un bun social public, nu o afacere privată!
Articol preluat de pe http://platforma-demos.ro/index.php/2019/04/09/sanatatea-un-bun-social-public-nu-unul-privat/
[i] http://www.ms.ro/2019/03/12/ministrul-sanatatii-s-a-intalnit-cu-patronatul-furnizorilor-de-servicii-medicale-private/
[ii] http://www.palmed-patronat.ro/palmed-salutam-initiativa-de-introducere-contributiei-personale.html
[iii] https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-23071286-medlife-despre-ordonanta-urgenta-guvernului-pentru-modificarea-legii-95-2006-introducerea-contributiei-personale-este-primul-rand-interesul-pacientului.htm
[iv] https://adevarul.ro/news/societate/ce-spune-reteaua-privata-regina-maria-desprepropunerea-ministerului-sanatatii-privind-contributia-personala-clinicile-private-1_5ca638b2445219c57e1a0ba9/index.html
[v] https://360medical.ro/stiri/ministerul-sanatatii-a-modificat-proiectul-de-oug-privind-coplata-in-sistemul-medical-privat-dupa-ce-a-primit-observatii-de-la-ministerul-justitiei/2019/04/05/?fbclid=IwAR3yPlL3FZGg8Bii9ns4hYIUcmLsOanSheRQusULta36ObxG3rkYAbhe4m0
[vi] http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/317240/Hit-Romania.pdf
[vii] http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2019/04/OUG-FORMA-REFACUTA-CONFORM-MINISTERULUI-JUSTITIEI.pdf
[viii] https://adevarul.ro/news/societate/sorina-pintea-introduce-coplata-1_5ca6f4d2445219c57e200764/index.html
[ix] https://keysfin.com/#!/Pages/News/NewsDetails&title=bolile-romanilor-si-criza-din-spitalele-publice-duc-piata-serviciilor-medicale-private-la-un-nivel-record
[x] https://adevarul.ro/locale/iasi/ministerul-sanatatii-propune-inchiderea-opt-spitale-moldova-numarul-paturi-disponibil-regiune-urma-redus-drastic-1_5c7d2b58445219c57ee04a43/index.html
[xi] https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20181129-2
[xii] https://asfromania.ro/informatii-publice/media/arhiva/6646-evolutia-pietei-asigurarilor-in-anul-2018