Manola Romalo: În convorbirea pe care ați purtat-o cu economistul Yanis Varoufakis fost ministru al economiei (27 ianuarie-6 iulie 2015) în guvernul lui Alexis Tsipras, vă relata printre altele cum Grecia a fost stoarsă la sânge pentru a satisface cerințele băncilor și concernelor internaționale prin măsurile draconice luate de Troica (Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și Fondul Monetar International). Ce v-a impresionat în mod special vorbind cu Yanis Varoufakis?
Harald Schumann: Analiza sa era precisă, bine argumentată și nu se sfia să spună lucrurilor pe nume. Acest fapt era cu atât mai uimitor căci se comporta la fel când deținea funcția de ministru. Ceea ce mi-a relatat Varoufakis a coincis în mare parte cu investigațiile mele.
MR: Felul sau direct a constituit unul dintre motivele pentru care Primul ministru Alexis Tsipras l-a demis din funcție?
HS: Fiind evident că în domeniul economic Varoufakis era mai competent față de ceilalți miniștri (de finanțe cu care s-a întâlnit , MR), poate că și acest lucru a constituit una dintre cauze. Cred însă că motivul principal datorită căruia a trebuit să plece a fost că nu mai era de acord cu Tsipras în legatură cu evoluția situației.
Alexis Tsipras ajunsese la concluzia că dacă Grecia părăsește forțat zona euro, fără ca Banca Centrală Europeană să susțină acest lucru, riscul unui haos economic este prea mare. Varoufakis însă era gata să ia acest risc: a fost obligat să demisioneze, postul său atribuit altuia.
MR: În film vă referiți la „Lista Lagarde”. Aceasta conținea numele a 2062 de cetățeni greci care depuseseră sume importante în conturile filialei britanice a băncii elvețiene HSBC. In 2010, Christine Lagarde, ministra de economie a Franței – în prezent șefa Fondului Monetar International (FMI) – a înmânat această listă guvernului grec. A cerut să controleze dacă persoanele listate plăteau impozit în Grecia. Guvernul a ținut lista mai întâi în secret. . .
HS: …chiar și după ce a fost facută publică de un jurnalist curajos Ministerul de Finanțe a refuzat să se ocupe de listă…
MR: …de ce?
HR: Deoarece miniștrii guvernului condus de Antonis Samaras (20 iunie 2012 – 26 ianuarie 2015) aveau relatii de rudenie și/sau prietenie cu persoanele de pe listă. Fiind clar că Samaras nu vroia să oblige pe acei privilegiați să-și plătească impozitele, populația a susținut masiv partidul Syriza.
MR: Când s-a aflat la guvern, partidul Syriza a încercat să sancționeze persoanele de pe Lista Lagarde?
HR: Da, a facut eforturi in acest sens. In interviu, Varoufakis mi-a explicat: „Problema cu „Lista Lagarde” a fost că majoritatea cazurilor erau fie deja prescrise, fie persoanele suspectate de fraudă fiscală mobilizau o armată de avocați care se opuneau oricărei cercetari.” Asa că în primele 6 luni în care Varoufakis s-a aflat in funcție instanțele care oricum duceau lipsă de funcționari bine calificați nu au fost în măsură să urmărească aceste cazuri.
„A distruge sistemul de sanatate este absolut iresponsabil”
MR: Una dintre scenele impresionante din film: vizitați un spital bine echipat care a fost obligat de Troica sa închidă porțile.
HR: Dintre toate faptele nocive pentru populație impuse de creditori distrugerea sistemului de sănătate este cea mai dramatica pentru că afectează direct viața oamenilor. Există expresia politică „austerity kills” (austeritatea ucide), care pare multora exagerată. Dar in ceea ce privește sistemul de sănătate în Grecia, este absolut adevarată! Oamenii care nu au bani să-și plătească medicamentele sau alte tratamente necesare nu pot avea îngrijirea medicală corespunzătoare și din acest motiv mor!
MR. Urmeaza o scenă în care carismaticul șef al unei ambulanțe în care lucrează numai personal benevol vă explică în ce fel Troica a lichidat sistemul de sănătate al Greciei.
HS: Giorgios Vichas, unul dintre cei mai dedicați medici și șeful clinicii, ne-a relatat că în cabinetul său medical oamenii vin de cele mai multe ori când este deja prea târziu. Acest lucru este valabil în special pentru bolile de cancer care într-un stadiu mai precoce ar putea fi vindecat – dar nu într-unul avansat. Pentru ca nu au bani, mulți oameni vin prea târziu. De aceea: a face economii în sistemul de sănătate până când acesta se duce de râpă este total iresponsabil!
Ceea ce mă revoltă în mod special este că nimeni nu preia responsabilitatea aceastor fapte. Guvernul anterior celui condus de Alexis Tspiras (26 ianuarie 2015 – 27 august 2015) declara: „ Troica ne-a obligat să facem acest lucru.” Daca intrebam însa institutiile Troicii „Cine a luat deciziile? Din ce motive cheltuielile pentru sănătate nu pot depăși o anumită sumă? Cine este responsabil?” – nu primim nici un răspuns! Ceea ce demonstrează cum aceast gen de regim contracarează standardele democratice. Este o formă de iresponsabilitate organizată.
„Actualmente nu văd o forță politică în Europa care ar putea schimba ceva”
MR: În cadrul referendumului din 5 iulie 2015, 61,3 % dintre alegătorii și alegătoarele din Grecia au refuzat cerințele creditorilor. Ca urmare, Banca Centrală Europeana (BCE) a sistat ajutoarele financiare pentru băncile grecești care au fost obligate să închidă. A fost acesta motivul principal datorita căruia Alexis Tsipras a renunțat la opoziția sa politică față de Troica?
HS: Banca Centrala Europeana (BCE) redusese deja anterior creditele sale pentru Grecia. Închiderea băncilor a survenit când din ce în ce mai mulți cetățeni greci au pierdut încrederea în sistemul bancar: și-au retras ad-hoc banii din cont. Deciziile BCE au constituit pârghia de manevră pentru a înfrânge rezistența guvernului Syriza. Mai ales că băncile nu mai aveau lichiditate, motiv pentru care producția industrială se apropia din ce în ce mai mult de stagnare.
Însemna de asemenea că toate firmele care vroiau să vireze sume mai mari in străinatate, pentru materie primă, produse pre-industriale sau altele de import, ar fi trebuit să aștepte săptămani și luni întregi, ceea ce ar fi dus la prăbușirea unor segmente întregi ale economiei.
MR: În filmul documentar arătați cum Comisia Europeana și BCE, sisteme executive pe care nimeni nu le-a ales, decid fară a consulta parlamentarii și/sau guvernele europene. Fără nicio legitimitate democratică, aceste instituții dictează normele economice, financiare și sociale țărilor sărace din Europa. Vedeți în momentul de față forțe politice în măsură să construiască strategii eficiente împotriva acestei politici distructive?
HS: Fără legitimitate democratică și mai ales fără obligația să dea socoteală opiniei publice și parlamentarilor, aceste institutii iau decizii pentru a schimba modelul social al societăților în cauză. Așa este! Și din păcate trebuie să admit că în momentul acesta nu văd nici o forță politică care ar putea dezvolta strategii cu adevărat eficiente. Ceea ce mă irită este faptul că marea majoritate în Parlamentul European nu își împlinește sarcina.
MR: În ce fel?
HS: Parlamentarii au fost aleși să apere drepturile democratice ale cetățenilor. Ei apară însă practicile nedemocratice ale instituțiilor pe care ar trebui să le controleze, în special Comisia Europeana. Recent, guvernul Syriza a propus ca la ședințele cu creditorii să ia parte nu numai tehnocrații celor trei instituții (Comisia EU, BCE si FMI) dar și membrii Parlamentului European.
MR: Și?
HS: Majoritatea, deci coaliția Parlamentului European, a refuzat această propunere! Atât social-democrații, socialiștii cât și conservatorii. Este revoltător! În orice altă slujbă ar fi un motiv de concediere, fiind un refuz de a lucra. Dar ca parlamentari îsi pot permite acest lucru deoarece – sincer trebuie să spun asta – și la ultimele alegeri, cetățenii europeni au fost atât de proști încât să voteze niște nulități .
Singura șansă: această Europa de azi, aceste institutii trebuie democratizate.
MR: Cum?
HS: Oamenii trebuie să se organizeze, să se adune peste frontiere și împreună să revendice. Și bineînțeles prin faptul că pun presiune pe parlamentarii europeni cerându-le să oprească aceste instituții nedemocratice. Dar dacă oamenii nu se vor mișca, nu va funcționa. Democrația nu se primește cadou, ea trebuie cucerită!
(Interviu tradus de autoare din limba germana).