suesa: Cursdeguvernare/ De Elena Poenaru | 12.9.2012 .
Controversa asupra exploatării gazelor de şist a izbucnit din nou, după publicarea, la 8 septembrie, a trei studii realizate la cererea Comisiei Europene, despre impactul acestor gaze asupra mediului înconjurător, ca şi asupra sănătăţii, climei şi pieţei energetice, relevă portalul Europolitics.
Parlamentul European urmează să dezbată, în octombrie, un alt raport controversat al parlamentarului conservator polonez Boguslav Sonik, referitor la impactul asupra mediului a exploatării gazelor de şist. Raportul lui Sonik pledază pentru exploatărarea acestor resurse neconvenţionale.
Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a declarat, la începutul acestui an, că actuala legislaţie europenă este suficientă pentru a acoperi exploatarea gazelor de şist, recunoscând, în acelaşi timp, că ar fi necesare unele modificări, odată ce producţia în acest domeniu va începe, pentru protejarea mediului.
Schimbări de legislaţie europeană
Potrivit primului studiu, sunt necesare numeroase schimbări ale textelor legislaţiei. Studiul, care analizează impactul asupra mediului şi asupra tehnicilor de fracturare hidraulică (folosite pentru eliberarea gazelor din rocile de şist), concluzionează că opt legi ale acquis-ului comunitar, legate de mediul înconjurător, ar trebui revizute.
Acestea sunt directivele referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, reziduurile, responsabilitatea, deşeurile miniere, emisiile industriale, zgomotul, calitatea aerului,şi, mai presus de toate, calitatea apei.
Efectele cumulative ale gazelor de şist reprezintă riscuri majore asupra apei, aerului şi solului. ONG-ul Hrană şi Apă pentru Europa a subliniat că acesta este un factor pe care europarlamentarul Sonik nu îl ia în considerare în raportul său. Exploatarea va necesita forarea multor puţuri, care vor afecta calitatea apei, aşacum se întâmplă, de pildă, cu câmpul de gaze de şist din Barnett, Texas, care are deja 15.000 de puţuri săpate.
Pentru că SUA este singura ţară care are o experienţă deja de 10 ani în exploatarea acestor resurse, rapoartele se referă la multe date de acolo.
Autorul celui de-al doilea raport subliniază că producţia de electricitate din gazele de şist generează cu circa 2-3% mai multe emisii de gaze de seră decât electricitatea produsă din gaze naturale. Estimările nu sunt valabile dacă sunt importate acele gaze naturale, acesta fiind cazul pentru 60% din gazele folosite în statele din UE.
Ministrul polonez pentru Finanţe, Mikolaj Budzanowski, a reacţionat imediat şi a criticat aceste rapoarte, care ar crea premise false. Mulţi experţi sunt sceptici în ceea ce priveşte rezultatele acestor studii, scrie presa poloneză, precizând că acestea sunt bazate pe o cooperare recentă între o companie britanică, AEA Technology, şi gigantul rusesc Gazprom.
Polonia este prima ţară UE, urmată de Marea Britanie, Danemarca şi Lituania, care a anunţat ferm că doreşte să înceapă exploatarea gazelor de şist. Această decizie îi va permite, susţine guvernul de la Varşovia, să nu mai fie complet dependentă de gazul importat de la Gazprom.