Principalele tipuri de nereguli constatate la alegerile Europalamentare din 26 mai 2019: inventariere și exemplificări

Redăm mai jos documentul publicat astăzi de Ionuț Apahideanu și Dan Șelaru care sintetizează munca de documentare a acestora cu privire la neregulile evidente înregistrate în cadrul alegerilor europarlamentare.

1. Precizări preliminare

1.1. În investigația noastră, am acoperit doar alegerile pentru Parlamentul European (nu și referendumul, ceea ce, pe parcursul cercetării, am început să regretăm), și doar la nivelul celor 18.730 secții de votare din țară (nu am inclus și alegerile din diaspora).

1.2. Am verificat aproximativ 3700 procese verbale (completate de mână) [abreviat PV-uri] și tot atâtea fișiere electronice [SIMPV-uri], plus alte cca 1000 versiuni ale acestor documente ”corectate” la nivelul Birourilor Electorale Județene [BEJ-uri]. Accentuăm, poate redundant: pentru o imagine completă asupra diverselor nereguli din 26 mai, ar trebui verificate și celelalte cca. 15.000 procese-verbale și tot atâtea SIMPV-urilor pe care noi, din motive evidente nu am reuși să le analizăm.

1.3. Constatările noastre se bazează exclusiv pe acele cazuri care ”au lăsat urme” în PV-urile/SIMPV-urile disponibile pe site-ul Biroului Electoral Central [BEC]. Precizarea este necesară întrucât, ținând cont de ceea ce am aflat din diverse surse implicate într-un fel sau altul în procesul electoral din 26 mai, se pare că în multiple situații, pentru a evita complicații, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare [BESV-uri] au preferat să omită pur și simplu menționarea unor incidente / nereguli / inadvertențe, cât timp acestea nu au fost foarte grave. A se vedea, similar și parantetic, problematica alegătorilor care s-au prezentat la urne cu cărți de identitate expirate – tot ceea ce exemplificăm sunt cazuri în care cineva a sesizat și a și consemnat incidentul. N-am putea decât specula câte asemenea CI-uri expirate nu au fost depistate pe 26 mai și nu dorim să speculăm.

1.4. Am ignorat în cvasitotalitate nenumărate incidente / nereguli care pot fi, cu bună-credință, considerate ca fiind simple erori neintenționate, nedeliberate, inerente unui proces electoral, precum de pildă:

incidente benigne de tip scăpat ștampila în urnă (HR 115), unele amuzante (ex. IF 31, un alegător aruncă o bancnotă în urnă), etc.;

zeci, dacă nu sute, de cazuri de semnături la poziția eronată în liste, aceasta deși unele din cazuri rămân destul de interesante, mai ales cele în care un alegător ajunge la secție și ”se” descoperă, abia la acel moment, că în dreptul poziției sale în listă există deja o semnătură, ca de exemplu la secțiile S4-683, sau CT 51, sau cazul amuzant de la SV 626 Cluj, unde redactorii PV-ului menționează candid: ”În listele electorale permanente la nr. crt. 567 și 613 s-a semnat din greșeală, alegătorii neparticipând la vot”;

zeci de cazuri de confuzii listele suplimentare și extrasele după listele suplimentare și în genere o multitudine de alte inadvertențe care ar admite explicații și justificări plauzibile, altfel spus încadrarea ca simple, chiar dacă frecvente, erori neintenționate.

1.5. Cu minora paranteză mai sus-menționată, în această sumară inventariere NU abordăm diverse informații pe care le-am primit, pe diverse canale, de la oameni implicați în procesul electoral din 26 mai, pentru că nu le putem verifica, deși unele din ele sunt extrem de interesante pentru a înțelege desfășurarea acelui proces și a clarifica multiple semne de întrebare remanente.

1.6. Din categoria amplu descrisă și exemplificată de noi în ultimele săptămâni, asupra căreia nu mai revenim aici cu detalii, se cuvine precizat că: la prima măsurătoare efectuată doar pe eșantionul Vechiul Regat pe care l-am delimitat în fișierul disponibil la acel moment pe site-ul BEC, lucrând cu 3 parametri, descoperisem nereguli matematice (”chei neînchise”, adică neconcordanțe între numărul participanților la vot, numărul buletinelor de vot întrebuințate și numărul voturilor valabil exprimate plus nule) în 15.5% din secțiile de votare, adică aproape fiecare a 6-a. Ulterior, odată cu ”senzația” că în fișierele Excel de pe site-ul BEC se petrec ”lucruri ciudate”, am reluat verificările în mod mai extins și aplicat, revizuindu-ne estimarea la 25-33% secții cu nereguli (cel puțin la momentul încheierii procesului electoral, în seara zilei de 26 mai). Apoi, coroborând diverse informații primite cu descoperirea unor cazuri în care cifrele din PV au fost în mod evident modificate încă din SV-uri, înainte de redactarea finală a PV-urilor (vezi mai jos), în scopul închiderii, aproape cu orice preț, a cheilor, ultima noastră estimare sugerează că au existat neconcordanțe pe ”chei” în, probabil, jumătate din secțiile de votare din țară. Alegând de pildă ca eșantioane sectoarele municipiului București, se poate constata de pildă că, analizând doar din cazurile care ”au lăsat urme” în documente, au fost modificate, specific: la sectorul 1 – 71 din cele 166 PV-uri (adică 42.7%); la S2 – 79/202 (39.1%); la S3 – 74/287 (25.8%); la S4 – 60/183 (32.8%); la S5 – 85/197 (43.1%); la S6 – 90/234 (38.5%).

În încheierea acestui punct se cuvine repetat faptul că, până la momentul redactării acestor rânduri, BEC a evitat să ofere un răspuns la o întrebare cât se poate de simplă și clară, pe care am adresat-o în mod repetat:

Q câte din procesele verbale, în forma în care fuseseră ele redactate în secții după încheierea procesului electoral, au fost ulterior modificate la nivelul BEJ-urilor?

1.7. Neregulile menționate mai jos sunt organizate după ceea ce am interpretat a fi principala sursă / entitate responsabilă.

2. Contextualizare: câțiva ”factori perturbatori”

Câteva specificități ale scrutinului din 26 mai, cu rol ”perturbator” asupra bunului mers al procesului electoral:

2.1. Introducerea în premieră a tabletelor STS, care s-a soldat nu doar cu o multitudine de erori tehnice și, de asemenea, ”greșeli” ale operatorilor (pe câteva pattern-uri interesante), ci și cu o consecință mai mult decât discutabilă asupra caracterului dezirabil secret al votului: informațiile personale ale celor care au optat să nu voteze decât la alegerile pentru PE, nu și la referendum (”împotrivindu-se”, deci, ”luptei anti-corupție”), au rămas înregistrate și stocate de un serviciu special militarizat (STS), ceea ce comportă, cel puțin imaginativ, diverse implicații în opinia noastră deloc benefice unui regim democratic. Sub acest aspect punctual, întrebarea noastră vizează oportunitatea implicării directe și consistente a unui serviciu special în organizarea și desfășurarea unui scrutin, acestea într-o țară de altfel reputată pentru calitatea resursei umane (civile) din domeniul IT.

2.2. Suprapunerea în sine a alegerilor pentru PE cu referendumul, ca alt factor extrem de discutabil sub aspectul  implicațiilor sale democratice, în condițiile în care două din statistic cele mai frecvente erori/greșeli comise pe 26 mai au fost a) fenomenul – pentru uzanță ”răzgânditorilor”, i.e. oameni care aparent ar fi optat în fata tabletei pentru vot si la PE, și la referendum, după care, subit, pe distanța a doar câțiva metri până la ”doamna” cu listele, s-ar fi răzgândit, alegând doar votul pentru PE; b) înregistrarea în tablete ca participanți la vot a unor persoane / CNP-uri care ulterior nu-și găsesc acoperire în realitatea factuală, materială, nicăieri – nici în numărul buletinelor de vot întrebuințate, nici în numărul voturilor extrase din urne.

2.3. O considerabilă presiune sistemică pentru ca UDMR să treacă pragul electoral (chestiune în care, în evaluarea noastră, reprezentanții mai ales ai PSD (v. de pildă https://www.facebook.com/apahideanu, postarea din 1 iunie 2019, pentru un mini-studiu pe această tematică), dar și cei ai PNL sau ProRomânia ar putea oferi anumite clarificări. În estimarea noastră, 40.-46.000 din voturile obținute de UDMR la nivel național rămân ”suspecte”.

2.4. După toate informațiile la dispoziția noastră, la alegerile din 26 mai, PSD, în premieră, NU a efectuat o numărătoare paralelă. Nu cunoaștem motivarea acestei inacțiuni.

2.5. O prezență la vot pe liste suplimentare fără precedent, într-un volum record absolut și de un impact care, statistic, l-a depășit pe cel corespondent de la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014. Între alte elemente, desigur, posibile teoretic, dar mai degrabă improbabile: în țară au votat, pe liste suplimentare oficial, 1,222 milioane persoane, adică 65.3 pe secție, un record atât în frecvențe absolute, cât și ca pondere din totalul celor prezenți la vot pe listele permanente; nu au fost înregistrate voturi suplimentare în doar 22 secții de votare de pe cuprinsul țării; evoluția orară a prezenței agregate la vot face o notă discordantă atât longitudinal (comparativ cu alte alegeri europarlamentare), cât și transversal (comparând-o cu alte tipuri de scrutine cu prezență finală la vot comparabilă numeric); o distribuție spațială spectaculoasă, un exemplu posibil cu rol ilustrativ fiind mediul rural al județului Cluj, unde s-au înregistrat participanți pe liste suplimentare în practic toate secțiile, mai puțin una, din localitatea… Băișoara), și unde anumiți indicatori statistici trezesc atenția în mod deosebit.

Mai degrabă cu rol orientativ și ferindu-ne, din motive legate mai ales de timp și spațiu în context, de interpretări aprofundate, prezentăm și câțiva coeficienți de corelație pe votul din 26 mai:

corelația dintre numărul de voturi pe listele suplimentare și numărul de voturi acordat principalilor competitori: (la nivel de județe): USR = +0.815; PNL = +0.727; PMP = +0.637; ALDE = +0.528; PRO = +0,413; PSD = +0,405; UDMR = -0.048;

corelația, de asemenea la nivel de județ, dintre voturilor însumate PNL+USR+PMP și numărul participanților la vot pe liste suplimentare = 0.857; pentru PSD+ProRomânia+ALDE = 0.467;

corelația dintre scorul (nr. voturi) al UDMR și scorurile celorlalți principali competitori în Vechiul Regat: cu PSD = 0.2267; cu PNL (colegii din PPE) = 0.6607; cu USR = 0.533; cu ALDE = 0.3321; cu Pro România = 0.3879; cu PMP = 0.5034

3. OPERATORI  – TABLETE  – STS

3.1 Validări eronate sau multiple (duble, uneori triple) ex. secțiile AR 232 (+ ”probleme tehnice”), AR 241, AR 347, AR 366 (antologică, operatorul mărturisind nonșalant că după ora 21:00, a dorit să-și verifice CNP-ul (?!) și s-a ”validat de 2-3 ori” – de unde înțelegem că softul permite efectiv validările multiple, și asta inclusiv după încheierea procesului electoral?), AR 378, BC 82, BC 93, BC 242, BC 606, BH 24, BH 87, BH 326 (3x), BT 187, BV 68, BV 69, BV 70, BV 442, CL 57 (v. STS), CS 47, CS 61, CS 177, CT 154, CT 178, CT 180, CV 194, GJ 65, GJ 72, GJ 106, GL 191, GL 261, GL 277, GL 313,  GR 104, HR 12, HR 46, HR 213, HR 230, IF 237, MH 145, MM 134,  MM 401, PH 34, OT 142, OT 196, S2-322, S3-568, S4-740, S4-825, S4-846, S5-1020, SB 96, SM 293, SV 3, SV 20, SV 43, SV 116, SV 325, SV 344, SV 411, TM 531, TR 200, S5-868, S5-885, S5-887, S5-922, S5-973, S5-1020 sau, fără a epuiza lista, S5-997, unde operatorul de tabletă mărturisește nonșalant în SIMPV că ”97 persoane nu au fost validate din lipsă de timp”.  De departe cel mai grav ni se pare faptul că sistemul informatic al tabletelor STS permite de facto înregistrarea multiplă în pofida asigurărilor date de AEP. Celor de mai sus li se adaugă, congener, alte două subcategorii frecvent suprapuse ca manifestare și probabil și explicativ:

a) cazuri în care redactorii proceselor-verbale admit, tranșant, că tabletele au înregistrat eronat ca participanți la vot persoane, în întregime fictive, pur și simplu inexistente, întrucât respectivului excedent  nu îi corespund în realitatea factuală, materială, nici buletine de vot întrebuințate, nici voturi recuperate din urne (i.e. în toate aceste cazuri, numărul participanților la vot în secție, conform SIMPV, este mai mare decât cel al buletinelor întrebuințate și decât cel al voturilor propriu-zis recuperate din urne). Ca pattern îngrijorător de frecvent de ”eroare” diferența nejustificată dintre cele trei chei majore ale PV-urilor coincide în mod exact cu numărul de participanți la vot pe listele suplimentare (v. de ex. IS 51, IS 264, IS 13, IS 36, IS 67, IS 206, IS 690, IS 249, etc., etc., etc.). Dacă la această categorie de nereguli e vorba e un prost instructaj al membrilor BESV, așa cum s-a speculat ocazional, sau de ”analfabetism funcțional” în masă (o ipoteză totuși ridicolă având în vedere scala de manifestare), sau de altceva, orice altceva, opinăm că ar trebui să clarifice autoritățile competente în materie;

b.) cazuri în care se clamează că, pe scurta distanță dintre tabletă și măsuța cu listele electorale, buletine și ștampilă, unde se reverifică cărțile de identitate, numeroși alegători s-ar fi ”răzgândit” subit: fie ar fi ”plecat fără să voteze” – ex CT 01, fie, după ce inițial optaseră să voteze atât la PE, cât și la referendum, ar fi renunțat la a doua opțiune – ca de exemplu la secția 117 Neamț, unde în PV se afirmă că ”[d]in greșeală 2 (două) semnături au fost trecute și pe lista de referendum”:

Exemplificări ale ambelor categorii, firește, fără pretenții de exhaustivitate: AB 364, AG 44, BC 03, BC 606, BV 404, CS 61, CJ 38, CJ 468, CT 164,  GL 71, HR 46, HR 253, HR 277, MH 221, MM 134, S1-7, S1-159, S4-690, S4-740, SB 26, SV 159, TM 55, TM 88, TM 94, TM 395, TM 462, TM 496, TM 501, sau HR 42, unde, pilduitor, în PV se declară că ”[p]ersoana de la poziția 1245 a semnat din greșeală pe lista permanentă pentru referendum, dar nu a votat”). Acestora li se adaugă, între altele, varii alte confuzii și nereguli generate de suprapunerea alegeri PE / referendum – ex. HR 104, BC 339, BT 80, MH 219, S4-740, etc., plus alte subcategorii delimitate rezidual (ex. validare telefonică la CJ 449).

3.2. ”Probleme tehnice” ale tabletelor – și aici putem semnala doar câteva din cazurile  consemnate în procesele verbale sau fișierele SIMPV (i.e. ”re-startări”, ”supraîncălziri”, probleme de conexiune, diverse ”disfuncționalități”, ”defecțiuni”, varii alte ”erori”), ca de ex. PH 31, S4-846, SV 325 CJ 157, CJ 568, BC 83, SJ 35, CS 265, AR 315, HR 196, BH 193, TM 395, BC 405, SV 282, VN 77, IS 557, AB 165, SB 59, AR 232, TM 379, sau AB 154, aceste tipuri de erori manifestându-se în mod frecvent în exact îndeplinirea uneia din principalele sarcini ale tabletelor, adică semnalarea unui posibil vot multiplu, ex. PH 342 (cu o antologică motivare a soluționării), BN 285, BV 164, BC 445, BH 24, CJ 51, CL 182, CL 76, CL 223, etc.

Q câte asemenea ”probleme tehnice” s-au înregistrat, oficial, pe parcursul zilei de 26 mai?

Q câte sesizări de vot multiplu s-au înregistrat în aceeași zi, câte au fost investigate de către autoritățile competente și care sunt concluziile?

3.2.* Sub-subcategorie: tabletele și CNP-ul / actul de identitate. Din tot ceea înțelegem, pare că, din chiar programarea lor, tabletele nu au fost setate să ”citească” și data expirării CI-urilor (și nici, minimal măcar, autenticitatea lor) – ceea ce a condus ocazional la situații… destul de ”delicate”. Ex. mențiunea din SIMPV de la secția 44 Constanța: ”Am avut o problemă cu o copie după un buletin plastifiat și decupat exact după mărimea unui buletin normal. Am apucat să îl validez iar după a observat doamna președinte și am vorbit la call center pentru problema întâmpinată și o să prezint fotocopia procesului verbal întocmit în secția de votare”.

Exemple exclusiv ale cazurilor în care cineva a sesizat problema: TM 438, TM 410, IS 309, TM 487, SB 247, CT 314 (copie color CI, dar a trecut la rândul său de filtrul operatorului de tabletă), S3-523 (unde, halucinant, o persoană cu CI expirat se justifică cu biletul de avion și votează cu acordul președintelui de secție), BV 161, SM 234, VN 207 (3 cazuri în secție, par soluționate).

3.2.**Sub-subcategorie: tabletele și cetățenii străini (ex. VS 171 – a votat până la urmă cu acordul președintelui, iar mențiunea se face doar în fișierul SIMPV, nu și în PV!; HD 381 (posibil rezoluție corectă), TM 486; TM 318 (mici probleme); PH 431 (combinată cu problemă ”tehnică” tabletă); S6-1126 (unde două persoane votează pe baza pașaportului, ele nefiind înregistrate în SIMPV).

4. ÎN SECȚII: BESV-uri

4.1 Buletine de vot ”dispărute” din secții – zeci, sau, mai degrabă, sute de cazuri (subsumate categoriei mai cuprinzătoare ”neînchidere chei”), în majoritatea cazurilor, membrii BESV teoretizând pur și simplu, în diverse raționamente și frazări, că unii dintre votați ar fi plecat din secție cu buletinele lor cu tot, ex. DB 117, DB 220, BC 159, BC 588, BH 87, BV 10, S5-963 (cu 28 buletine de vot dispărute?!?!) – de contextualizat, ca posibilă eroare de inventariere exactă a buletinelor, cu cazurile simetrice în care unele SV au raportat primirea unui număr mai mare de buletine de vot decât cel înștiințat oficial (ex. BT 54, SV 65), dar și cu unele corecturi operate de BEJ-uri pe numărul de buletine de vot primite, corecturi a căror justificare/motivare rămâne necunoscută autorilor de față.

Q pentru AEP-BEC: câte buletine de vot s-au tipărit în total și în ce temei legal?

4.2 În genere, sute de nereguli, cel mai adesea în forma unor neconcordanțe numerice, referitoare la numărul de buletine de vot primite. Ex. random hits HR 24 (se primesc 5 buletine în plus față de numărul consemnat în PV), HR 25 (un sac conține nu 100, ci 40 buletine de vot primite), HR (lipsă cinci buletine), BC 59 (unde de fapt este vorba de un alt număr de buletine de vot primite, doar  că această precizare se face abia la nivelul BEJ, ulterior votului), S2-287, VN 355 (corectură BEJ 771 vs 941 buletine neîntrebuințate și anulate), MM 420, plus poate mai obișnuita problemă a buletinelor de vot dispărute la încheierea procesului electoral (ex. HR 28 – unul)

4.3 Ca manifestare a unei mai vechi ”tehnici” de viciere a rezultatelor electorale, și la alegerile din 26 ai au existat secții în care, în urne sau în saci, s-au descoperit mai multe buletine ștampilate, adică voturi exprimate, decât participanți la vot sau decât diferența corespondentă de buletine întrebuințate, precum de exemplu la secția 1228 din sectorul 6 București, în al cărei proces verbal se declară, simplu, că ”[…] în urne s-au constatat 8 buletine de vot mai mult…”. Alte random hits în aceeași categorie: IF 161, MH 221, S1-508, CJ 46, sau NT 35 (unde ”eroarea” este atribuită de către operatorul de tabletă nescanării participanților).

Cât privește rezultatele finale (și cât se poate de oficial asumate de către BEC) ale procesului electoral, PV-ul final comunicat de instituție plasează un suplimentar semn de întrebare asupra procesului electoral din 26 mai a.c.:

4.4. PV-uri completate și/sau semnate doar parțial sau deloc. Ex. din eșantionul primelor 200 secții din județul Alba plus cele 290 SV din județul Harghita: AB 86 (3 semnături membri), AB 100 (nicio semnătură), AB 103 (nicio semnătură), AB 151 (niciuna), AB 193 (niciuna), HR 24, HR 82, HR 106, HR 138 (lipsă câte o semnătură), HR 140 (nicio semnătură), HR 205 (două semnături lipsă), plus alte random hits: IS 36, IS 707, IS C319 (3 semnături), S5-852 (nicio semnătură), S5-852, sau S5-945.

4.5 PV-uri cu semnături, dar fără menționarea de către membri BESV a partidelor reprezentate. Random hits: S5-945, S1-1, S1-6, AB 23, AB 53, CL 230 (unul), CL 7 (unul), CL 95 (doi), T 511 (unul), TM 540 (unul), TM 542 (toți), TM 552 (unul), TM 566 (toți), TM 596 (toți), HR 29, HR 81, M 402

4.6 PV-uri fără prima pagină scanată (cea cu ”cheile”). Random hits: AB 41, AB 59, AB 87, CL 89, TM 574, VN 348, etc.

4.7 Neconcordanțe între PV-uri și SIMPV-urile corespondente – sute de cazuri, în pofida reglementării BEC 73/D/14.5.2019.

• Ex pe eșantionul primelor 200 secții Alba: AB2, AB4 (în al cărei PV se menționează și că ”o persoană din arestul IPJ Alba a votat fără a avea acest drept”), AB 40, AB 94, AB 102, AB 112, AB 154.
• Pe eșantionul a 135 secții Călărași: CL 226, CL 18, CL 57, CL 84.
• În jud. Harghita: HR 42, HR 124, HR 125, HR 129,
• Random hits: AG 61, CJ 35, TM 93, CJ 303, VS 171, S5-1008, BC 71, BC 299, BC 320, TM 535, S5-885, S5-887, sau IS v132 (unde, amuzant, PV-ul scris de mână înregistrează mai puține erori decât SIMPV-ul).

4.8 PV-uri practic ”cosmetizate” la nivelul BESV (probabil mii de cazuri), în sensul în care redactorii lor admit ingenuu la pagina a 4-a neînchiderea cheilor în respectivele secții, dar – culmea – pe paginile 1 ale acelorași documente, cheile se închid. Alternativ, se specifică faptul că inițial existau discordanțe numerice, fără a se prezenta însă cifre concrete. Ex. random hits: 71 GL, S5-1008, BC 60, BC 405, MM 401, S4-770 (cu mențiunea ”Au plecat persoane fără să semneze pe lista electorală permanentă”), HR 120 (unde la pagina a 4-a se menționează o anumită confuzie liste speciale – liste suplimentare, dar pe primele pagini, cheile se închid) sau TM 88. De referință la acest capitol ar putea rămâne mențiunea din PV-ul secției 1001 sectorul 5 București: ”Procesul verbal transmis c introdus pe tabletă la un moment dat de operatorul de tabletă a fost sub formă de probă pentru a testa buna funcționare a tabletei de către operatorul de calculator. Procesul verbal fotografiat este acesta și nu un altu”[sic].

Q câte procese-verbale per secție și în ce condiții au putut fi transmise prin intermediul tabletelor?

4.9 Ștampile furate/dispărute din secție. Ex random hits: IF 237, AG 189, S6-1132 (cu mențiunea ”În timpul procesului de votare a dispărut o ștampilă cu mențiunea votat, după aproximativ o oră a apărut o domnișoară cu ștampila susținând că a plecat din greșeală cu ea”).

4.10 BESV-uri cu câte doi reprezentanți ai aceluiași partid (uneori chiar 2×2). Aici se impun trei precizări:

i.) credem că s-ar cuveni verificată justificarea prezenței acestor perechi de membri ai aceluiași partid, cf. art. 29 al Legii 33/2007, întrucât se poate ușor constata că în majoritatea cazurilor, BESV ar fi putut funcționa bine-mersi, în condițiile legi, fără aceste ”dubluri” (numărul minim legal era întrunit);

ii.) opinăm că autoritățile competente ar trebui să verifice la BEC dacă nu cumva în respectivele secții, în listele de membri aprobate, figurează de fapt reprezentanți UDMR;

iii.) chiar și dacă ar fi legal (prin absența interzicerii), ca o opinie personală, considerăm cel puțin imorală posibilitatea ca membri ai unui anumit partid să figureze în BESV-uri ca reprezentanți ai altui partid (ne referim aici la UDMR pe de o parte ca beneficiar, și la PSD în principal, dar și PNL și ProRomânia secundar ca ”furnizori” ai acestui serviciu). .

Ex. pe trei eșantioane (136 secții de votare din jud. CL (nr. 1-100 și 200-235) +  100 secții din jud. TM (ultimele din nomenclator) + cele 290 secții din HR) am depistat:

• câte doi reprezentanți ai PSD în CL 39, CL 40, CL 42, CL 43, CL 46, CL 48, CL 71, CL 72, CL 73, CL 74, CL 75, CL 81, CL 82, CL 99, CL 100, CL 214, CL 215, CL 223, CL 231, TM 510, TM 513, TM 515, TM 516, TM 517, TM 525, TM 526, TM 591, TM 543, TM 545, TM 563, TM 564, TM 565, TM 567, HR 36, HR 119, HR 121, HR 122, HR 123, HR 161, HR 175, HR 176, (în toate aceste secții din HR lipsesc reprezentanți ai USR+ și ai PMP), HR 217 + random hits DB 292 și DB 23;
• câte doi reprezentanți ProRomânia în CL 51, CL 66, CL 67, CL 68, CL 69, CL 70, CL 76, CL 77, CL 78, CL 79, CL 80, CL 84, CL 85, CL 86, CL 87, CL 88, CL 89, CL 90, CL 201, CL 204, CL 202, CL 212, CL 213, CL 216 CL 217, CL 221, CL 222, CL 224, CL 225, CL 226, CL 227, CL 232, plus MM 396, etc.
• câte doi reprezentanți PNL: TM 500, TM 501, TM 526, TM 553, TM 590, TM 589, TM 554, TM 569, TM 525, TM 526, TM 591, plus MM 421;
• doi reprezentanți PMP – TM 565;
• câte doi reprezentanți ai UDMR: HR 130, HR 131, HR 132, HR 166 (singurul caz aparent justificat, cu doar 5 membri BESV), HR 180, HR 181, HR 182, HR 183, HR 184, HR 185, HR 186, HR 187, HR 228, HR 229, HR 247, HR 249, HR 257, HR 258, etc.

Q pentru PSD: în câte secții de votare PSD a pus la dispoziția UDMR reprezentanți în BESV-uri? (valabil și pentru PNL și Pro România);

Q pentru USR+ și PNL: în câte secții de votare, reprezentanții USR+ au fost membri ai altui partid și al căruia, mai exact?

4.10* Conex, considerăm în egală măsură ca pernicioasă pentru încrederea generală în procesul electoral posibilitatea încă legală ca rude de grad 1 sau chiar soți să poată reprezenta partide diferite în aceeași secție de votare. Ex. la secția DB 211 – Postârnăceanu Nicoleta Loredana a reprezentat UDMR, iar Postârnăceanu Maria Cerasela; PSD; DB 114 Pucioasa, Savu Ion – UDMR, iar Savu Elena – PSD; DB 244 Dragomirești, Marian Niculina – UDMR, iar Marian Marin – PSD;  DB 289 Malu cu Flori, Cristina Slăninoiu – UDMR, iar Maria Slăninoiu – PSD; la secția MM 407, Nechita Mihai – USR+, Nechita Doina – PMP; iar la secția vecină nr. 306, Nechita Flavia – Pro România, etc.

4.10** BESV-uri cu doar 4 reprezentanți ai partidelor politice, ex. HR 262, HR 263, HR 264, HR 266. Ni se pare cel puțin interesantă preocuparea BEC/BEJ/partidelor ca în unele județe să aibă în secții numărul maxi posibil de reprezentanți ai partidelor (7), chiar și dacă aceasta presupune câte doi reprezentanți ai două partide (v. supra ex. 2xPNL + 2xPSD), în timp ce în alte județe, precum Harghita, numărul de doar 4 să nu deranjeze pe nimeni. Similar, în același județ, în multe secții, birourile au rămas constituite din doar 5 reprezentanți ai partidelor (ex. HR 55, HR 94, HR 120, HR 146, HR 160, HR 261, HR 281, HR 193 HR 251, au HR 260).

5. BEC/BEJ-uri

Unele acțiuni și ”evenimente”… inexplicabile (ca să ne exprimăm eufemistic), chestionează extrem de serios transparența, deschiderea și bunele intenții ale Biroului Electoral Central (dar în egală măsură ale STS, v. mai jos).

Pe site-ul BEC (http://europarlamentare2019.bec.ro/rezultate/), care pare însă administrat de STS (v. foto atașat):

5.1 Sunt încărcate zeci de scan-uri ilizibile ale unor procese verbale, ex. HR 10, HR 16, HR 34 (răsucit și pe verso), HR 78 (greu descifrabil), HR 111, etc.

5.2 Se constată dispariția integrală, precum în fenomenele paranormale, a unor procese verbale și SIMPV-uri de pe site, ex. secțiile 699 și 706 Iași.

5.3 Apar modificări operate în fișierul Excel integrat de pe situl BEC de la rubrica ”Rezultate provizorii”, unde, cel puțin teoretic, se inventariază cifrele așa cum figurează ele pe PV în forma lor originală, nealterată, la plecarea din secție, după finalizarea procesului electoral (cifrele respective nu trebuie să comporte modificări!)

5.4 Sute, probabil, de decizii de modificare a PV-urile operate la nivelul BEJ-urilor nu sunt accesibile pe situl BEC (la deschiderea fișierelor se afișează, cu litere de-o șchioapă, mesajul ”eroare încărcare fișier”).Ex: în județul Bacău nu pot fi accesate deciziile de modificare a PV-urilor de la secțiile 5, 9, 18, 20, 24, 36, 39, 42, 50, 82, 44, 71, 80, 89, 110, 111, 114, 158, 167, 168, 180, 194, 200, 201, 220, 223, 227, 229, 246, 256, 280, 285, 304, 315, 335, 343, 346, 348, 372, 373, 387, 389, 405, 407, 414, 427, 441, 443, 461, 467, 486, 491, 492, 496, 500, 510, 512, 516, 527, 554, 557, 566, 569, 584, 587, 622, 623, 634

5.5 Modificări în unele cazuri foarte suspecte operate de BEJ-uri pe procesele verbale pe numărul buletinelor de vot primit / neîntrebuințate și anulate. Ex. pe eșantionul secțiilor de votare din județul Bacău: BC 11 (nu 1600, ci 1594?), BC 629, BC 417, BC 445, BV 470, BC 699, BC 523, BC 617, BC 41 (nu 1490, ci 1489?), BC 97, BC 138 (nu 1300, ci 1298?), BC 195 (1600 vs. 1584), BC 212, BC 282, (537 vs 659), BC 308 (288 vs 384). Plus random hits: HR 178, TM 526, VN 280, VN 294 (corecție 24 buletine), VN 303. Bref, s-au consemnat probleme de raportar a numărului corect de buletine de vot la cel mai probabil câteva sute de secții.

5.6 Modificări uneori bizare operate de către BEJ-uri,

• cu o abilitare discutabilă, pe rubrica (a) din procesele verbale, adică total alegători înscriși în listele electorale permanente și speciale (ex. BC 83 (1197 vs 1155), BC 312, BC 313, BC 326, BC 331, BC 359, BC 392, BC 237, BC 432, HR 103, sau VN 226, unde numărul inițial de 958 este corectat în forma 904?!),
• pe participarea totală la vot în secție (ex. HR 72), respectiv
• pe numărul de voturi nule și valabil exprimate (ex. BC 87, BC 409, BC 470, HR 220, HR 274 – unde la BEJ, urmare a unei contestații, un vot nul este convertit în vot valabil exprimat în favoarea UDMR, Hr 8 – idem, în favoarea PSD, VN 235, etc.), respectiv, corecturi peste corecturi deja operate (ex. BC 295, VN 301, sau S5-945 ca random hits), combinate cu
• modificări uneori greu explicabile la prima vedere pe numerele de pe listele suplimentare (ex. BC 325 (89 vs 117?!), BC 537, BC 552, VN 220, MM 397, S5-997, etc.).

Similar, ne-am lovit în cercetare procese-verbale ”imaculate”, în sensul în care pe documente nu se observă corecturi cu ștampile sau semnături , aceasta deși pe site figurează decizii BEJ de modificare, ceea ce ridică semne de întrebare privitoare la maniera în care au fost operate respectivele ”corecturi”.

5.7 Procese-verbale care au rămas neînchise pe chei CHIAR ȘI DUPĂ eventualele modificări operate la BEJ-uri (de unde și consecința mai mult decât penibilă a faptului că în procesul verbal cu rezultatele finale al BEC-ului, cheile sunt neînchise…). Ex random hits: CJ 69, BC 411 (unde BEJ nici măcar n-a sesizat neînchiderea cheilor), HD 173, sau cazul – în alte circumstanțe probabil catalogabil drept – hilar de la S5-954, unde s-a modificat numărul voturilor nule de la 12 la 131 (!), dar cheile tot au rămas neînchise 😊.

• Într-un studiu de caz operat pe ansamblul secțiilor de votare din sectorul 5 București se constată în primă instanță că în 80 din cele 197 secții de votare (adică 40.6%) cheile nu s-au închis la finalizarea scrutinului. Majoritatea erorilor ar putea fi atribuite cauzal  redactării procesului verbal înainte de reverificarea voturilor nule și apoi – caz nesingular în țară – identificarea printre acestea de voturi (totuși) valabil exprimate. De asemenea, există un calup considerabil de PV-uri pur și simplu completate greșit, sarcina părând a fi fost una prea dificilă pentru membrii multor BESV-uri. Însă, precum exemplificam mai sus, și în acest sector există PV-uri ale căror chei nu se închid nici măcar după intervenția BE de sector: S5-859, S5-890, S5-910, S5-921, S5-931, S5-933…

6. Alte autorități: primării / SPCLEP-uri, tribunale, statul român în ansamblu, alte nereguli, etc.

6.1 Listele electorale: zeci de probleme cu actualitatea listelor electorale ex. S1-12, S2-322, BC 71 (decedat), BC 299 (decedat), BC 320, CL 93 (decedat), sau S6-1063, unde de pe liste lipsea o întreagă stradă, sau, ca random hits, înscrieri eronate CNP inclusiv de către tribunal (ex. AG 88);

În același cadru problematic, dar cu trimitere directă spre tema mai cuprinzătoare și mult mai sensibilă pentru instituțiile statului, cea a ”CNP-urilor din sistem”, în timp ce la sute de secții de votare din țară pe 26 mai se formaseră cozi spectaculoase, în alte secții din țară ”bătea vântul”, ca de ex la: S3-653 (de pe listele permanente s-au prezentat la vot 7 din 2400 alegători), S3-649 (102/1859), S3-643 (18/3080), S3-629 (13/1669), S3-617 (20/1962) (în ansamblul eșantionului celor 37 secții arondate Școlilor Gimnaziale 76, 47 și 53, prezența la vot pe listele permanent a cifrat 10.1%), S3-380 (7/1887), S3-383 (11/2242), S3-385 (13/2121), iar în județul Iași, la secțiile 275 și 276 Pașcani și 551 Moșna, de pe listele permanente nu s-a prezentat la vot absolut niciun alegător!

Ca o opinie personală, întrucât refuză în mod sistematic, de ani de zile, să clarifice/soluționeze problema numărului real de alegători din țară, considerăm instituțiile responsabile ale statului ca fiind complice la o formă de impostură.

+ “Prin urmare, pentru referendumul național, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente (LEP) este 18.267.997 de persoane.”

+ ”Pe lângă aceștia, în Registrul Electoral mai figurează 700.843 cetățeni români cu domiciliul în străinătate care au drept de vot la acest scrutin.”

(sursa: AEP – http://www.roaep.ro/prezentare/page/5/?post_type=stire)

vs.

INSSE ne dă pentru 1 ianuarie 2018 o populație rezidentă de 19.530.631 persoane.

(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table – cifră necesarmente de coroborat cu numărul de alocații plătite în luna mai a.c., de 3.664.774, aceasta raportat la o  populație totală de 22.177.605 (http://www.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2019/06/ALOC_Mai_2019.pdf)

Prezumând cu bună credință că statul român plătește în mod real acele alocații, prin diferență se obține o populație adultă stabilă cu drept de vot în țară de 15.8 milioane, și nu 18.2 milioane, cât comunică periodic, pe baza unor calcule pe care nu le cunoaștem, AEP.

Q: care este numărul real de alegători rezidenți în România?

6.2. Varia

vot cu însoțitori în cabină, cazuri de analfabetism, psihiatrice etc. Ex CT 411, DB 257, CJ 159, BC 66, MH 233;

alte exercitări ale votului cu acordul președintelui / pe bază de declarație pe propria răspundere, ex. S5-1020, AG 61, BC 93 (unde persoana nici măcar nu e înregistrată pe listele permanente sau suplimentare), BC 445, S3-523 (CI expirat), etc.;

persoane care par să fi votat, deși nu aveau dreptul, plasate fiind sub interdicție (ex. AB 4);

voturi exprimate, care însă – înțelegem că – nu au fot luate în calcul (ex. HR 12- deținuții, S5-892, sau VN 25);

situații neclare (ex. S5-892 – s-a ”scăzut votul” propriu-zis, sau persoana din total participare la vot?), S3-585 (3 persoane au semnat în locul altora pe baza unor declarații pe propria răspundere?), BC 87 (cu mențiunea ”S-au anulat din eroare 11 voturi nule”?)

HR 237 (caz special cu persoană bolnavă care nu poate semna sau ștampila);

fotografierea de către operatorul de tabletă a procesului verbal înainte ca acesta să fi fost semnat de către membrii BESV (ex. BC 57);

secții de votare amenajate în imobile proprietate privată, ex. SV 746 Iași, înregistrată pe site-ul BEC/STS ca ”imobil proprietate privată Vrabie Calipsa”, unde din 103 alegători înscriși în liste s-au prezentat la vot 40, cărora li s-au adăugat 29 pe listele suplimentare, rezultatele indicând 1. PSD – 23 voturi, 2. ALDE – 12 voturi, 3. PNL – 8 voturi, etc.);

alte bizarerii sau neclarități (ex. S2-228, cu ”87 persoane invalidate din urna mobilă”?!).

În rest, alegerile s-au desfășurat OK 😊

Și câteva prevederi legale în materie:

Cod Penal, art. 391:

”(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.”

O.U.G. nr. 6 / 15 februarie 2019

Art. 3(1) ”La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, operatorii de calculator asigură înregistrarea video-audio neîntreruptă a operațiunilor efectuate de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru numărarea voturilor.”

[…]

(4) Serviciul de Telecomunicații Speciale verifică existența înregistrărilor prevăzute la alin. (1), consemnează aspectele constatate în procesul-verbal de primire a terminalelor informatice, cu ocazia primirii terminalelor informatice de la operatorii de calculator, și le transferă pe un mediu de stocare. Înregistrările video-audio se păstrează pentru o perioadă de 3 luni de la ziua de referință, în condițiile legii.

Reglementare BEC 73 / D / 14 mai 2019:

Art. 3 Președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, numără voturile și consemnează rezultatele votării, întâi pentru alegerile pentru Parlamentul European, apoi pentru întrebarea numărul 1 la referendum….

[…]

11) după încărcarea procesului-verbal electronic, va asigura completarea proceselor-verbale pe hârtie în 3 exemplare cu pix de culoare albastră sau neagră, care vor fi semnate olograf de către membrii secției de votare. Se va asigura că datele consemnate în aceste procese verbale sunt identice cu cele introduse anterior în aplicația informatică de la pct. 7). În acest scop, în aplicația informatică va rămâne afișat pe ecran procesul-verbal transmis conform pct. 10).