de JOSEPH STIGLITZ/ Sursa: Romania Libera
Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 comise de Al Qaeda erau destinate să provoace suferinţă Statelor Unite, ceea ce s-a şi întâmplat, dar într-un fel în care Osama bin Laden probabil că nu şi-ar fi închipuit niciodată. Reacţia preşedintelui George W. Bush la atacuri a compromis principiile fundamentale ale Americii, i-a subminat economia şi i-a şubrezit securitatea.
Atacul împotriva Afganistanului survenit după 11 septembrie a fost de înţeles, dar invazia ulterioară în Irak nu a avut nici un fel de legătură cu Al Qaeda – oricât a încercat Bush să stabilească una. Acest război pe care America a ales să-l poarte a devenit repede o afacere foarte scumpă, de sute de ori mai scumpă decât cele 60 de miliarde de dolari preconizate iniţial, pe măsură ce incompetenţa crasă s-a întâlnit cu denaturarea mincinoasă.
Când am calculat acum trei ani, împreună cu Linda Bilmes, costurile pentru America, estimarea conservatoare a decontului era de 3-5 trilioane de dolari. De atunci factura a mai crescut. Aproape 50% din soldaţii care se întorc au dreptul la un anumit cuantum al indemnizaţiei de invaliditate, iar peste 600.000 dintre ei au fost trataţi până acum în centre pentru veterani, astfel încât estimăm că plăţile şi costurile de îngrijire medicală vor însuma pe viitor 600-900 miliarde de dolari. Dar costurile sociale, reflectate în sinuciderea veteranilor (ajunsă la un record de 18 pe zi în anii recenţi) şi despărţirea familiilor, sunt incalculabile.
Chiar dacă i s-ar putea ierta lui Bush faptul că a târât America şi mare parte a restului lumii într-un război sub pretexte false şi a denaturat costurile reale ale aventurii, pentru modul în care a ales s-o finanţeze nu mai există scuză. A fost primul război din istorie plătit integral pe credit. În timp ce America intra în luptă, iar deficitele explodau deja în urma scutirii de taxe din 2001, Bush a decis să se aventureze într-o nouă rundă de înlesniri fiscale pentru cei bogaţi.
Astăzi toată America se concentrează pe şomaj şi deficit. Ambele ameninţări la adresa viitorului Americii pot fi atribuite într-o măsură deloc mică războaielor din Afganistan şi Irak. Creşterea cheltuielilor de apărare, combinată cu reducerea impozitelor, reprezintă un motiv esenţial pentru care America a trecut de la un surplus de 2% din PIB la momentul alegerii lui Bush la periculoasele niveluri ale deficitului şi datoriei de astăzi. Cheltuielile guvernamentale directe pentru aceste două războaie ating în prezent 2 trilioane de dolari – 17.000 de dolari pentru fiecare gospodărie americană -, în vreme ce facturile care stau să vină vor ridica această sumă cu peste 50%.
După cum argumentam împreună cu Bilmes în cartea noastră „The Three Trillion Dollar War (Războiul de trei trilioane de dolari)”, războaiele au contribuit la slăbiciunile macroeconomice ale Americii, care au exacerbat deficitele şi povara datoriilor. Atunci, ca şi în prezent, perturbările din Orientul Mijlociu au dus la preţuri mai mari ale petrolului, forţând americanii să cheltuie mai mulţi bani pe importurile de petrol – bani pe care i-ar fi putut cheltui pe bunuri produse în SUA.
Dar apoi, Rezerva Federală a ascuns aceste slăbiciuni, punând la cale o bulă imobiliară, care a dus la un boom al consumului. Vor trece ani buni până când vor putea fi depăşite îndatorarea excesivă şi excedentul imobiliar rezultate de aici.
Ironia face că războaiele au subminat securitatea Americii (şi a lumii), din nou într-un fel de neimaginat pentru Bin Laden. Într-un război nepopular recrutarea soldaţilor ar fi fost oricum o operaţiune dificilă. Dar, încercând să păcălească America în legătură cu costurile războiului, Bush a subfinanţat trupele, refuzând chiar cheltuieli esenţiale – de pildă pentru vehicule blindate şi rezistente la exploziile minelor, necesare pentru a proteja vieţile unor americani, sau pentru îngrijiri medicale corespunzătoare acordate veteranilor. O instanţă americană de judecată a dat de curând o sentinţă potrivit căreia drepturile veteranilor au fost încălcate. (Remarcabil e că Administraţia Obama afirmă că dreptul veteranilor de a se adresa instanţelor ar trebui restricţionat!)
Previzibil, supralicitarea militară a dus la o reticenţă privind folosirea forţei militare, iar faptul că alţii sunt conştienţi de acest lucru ameninţă, de asemenea, să sleiască securitatea SUA. Dar adevărata forţă a Americii, mai mare chiar decât cea militară şi economică, e puterea ei „soft”, autoritatea morală. Dar şi aceasta a fost şubrezită: pentru că America a încălcat drepturi fundamentale ale omului, precum habeas corpus şi dreptul de a nu fi torturat, respectul îndelungat arătat faţă de dreptul internaţional a ajuns să fie pus sub semnul întrebării.
În Afganistan şi Irak, SUA şi aliaţii săi ştiau că victoria pe termen lung implica o cucerire a „minţilor şi inimilor”. Dar erorile din primii ani ai acestor războaie au complicat o situaţie şi aşa dificilă din teren. Pagubele colaterale au fost masive: după unele surse, peste un milion de irakieni au murit, direct sau indirect, din cauza războiului. Potrivit unor studii, cel puţin 137.000 de civili au suferit o moarte violentă în ultimii zece ani în Afganistan şi Irak; numai în Irak s-au înregistrat 1,8 milioane de refugiaţi şi 1,7 milioane de persoane dezrădăcinate pe teritoriul ţării.