„Afacerea Roşia Montană”, de Mihai Goţiu, a cîştigat Premiul CRITICATAC pentru anul editorial 2013.
11 ani de urmărit un subiect cu multe ramificaţii, asta înseamnă „Afacerea Roşia Montană”, o sinteză care aduce împreună argumente împotriva exploatării pe care guvernul României şi compania RMGC au vrut s-o demareze anul trecut. Lunile de zile de protest în stradă au fost apogeul. Mihai Goţiu a urmărit de-a lungul anilor tentativele de începere a exploatării, legăturile cu lumea afacerilor în minerit, afacerişti, politicieni, lobbyşti care au avut de-a face cu businessul de la Roşia. Membrii Criticatac apreciază efortul lui Mihai Goţiu de a acoperi un subiect incomod care a pătruns foarte greu în presa centrală, mai mereu distorsionat. Banii investiţi pînă acum de RMGC au mers mai ales în bugete de publicitate şi campanii de PR care au înecat spiritul critic unui număr foarte mare de jurnalişti, intelectuali, analişti TV etc. Cu atît mai lăudabil este efortul lui Mihai Goţiu materializat în acest volum.
Un fragment din carte despre manipularea cifrelor mediatică şi politică:
“Faptul că beneficiile de 4 miliarde de dolari pentru statutul român nu au putut fi argumentate decât până la valoarea de 1,8 miliarde nu i-a împiedicat pe cei de la RMGC să continue să-și promoveze minciunile. Mai mult, la nivel declarativ, aceste sume au ajuns până la 15-17 miliarde de dolari (conform multiplicărilor fanteziste, similare celor legate de locurile de muncă). În fapt, chiar și acea sumă de 1,8 miliarde de dolari, derizorie la nivelul economiei românești dacă ne raportăm la o perioadă de 20 de ani, este susținută doar la nivel teoretic, fără nicio garanție acoperitoare – proiectul se poate opri după doar câțiva ani, situație în care dispar toate taxele și impozitele care ar urma să fi e încasate în ultimii ani. Cu atât mai mult cu cât statul român nu va încasa dividende în primii ani de exploatare, ci doar după ce investiția inițială va fi amortizată. După cum s-au investit până în acest moment cei 500 de milioane de dolari, există toate șansele ca profi tul să dispară în actele adăpostite de cutiile poștale din Barbados ori Insulele Jersey. Dau dovadă de o naivitate extremă cei care își închipuie că Fiscul român va reuși să urmărească profitul unei companii cu diferite sedii în insule care sunt paradisuri fi scale, acolo unde nici măcar experimentatul Fisc american nu e în stare să-i dea de urmă.
Cota reală de participație a statului român la profi tul afacerii Roșia Montană ar merita o analiză mult mai amplă, în urma numeroaselor majorări (și apoi) diminuări de capital social, la care Minvest nu a participat în mod direct, ci împrumutându-se de la companie. Conform analizelor realizate de grupul special constituit pentru proiectul de la Roșia Montană în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, ingineriile financiare operate deja ar reduce participația statului român la 0,02% din proiect. Aceste participații ar urma să fi e încasate după aproximativ 12 ani de la începerea exploatării efective (12 ani după încheierea fazei de construcție, dacă proiectul va ajunge să dureze 12 ani). De asemenea, analiza ASE arată că suma totală a cheltuielilor efectuate până în acest moment este nejustifi cat de mare (sumele cheltuite pentru explorări fi ind foarte mici în comparație cu alte categorii de cheltuieli, gen relații guvernamentale, comunicare externă, juridic, relații comunitare, sprijin logistic etc.). Analiza comparativă sugerează că o mare parte a cheltuielilor administrative ale Gabriel Resources sunt suportate, de fapt, de către RMGC, implicit în cotă de 19,31% de statul român. Înainte de a vorbi de profi turi teoretice în contul statului român, putem vorbi de datorii certe care s-au acumulat și continuă să se acumuleze în contul statului român într-un mod total nejustifi cat și lipsit de transparență. Culmea cinismului e invocarea, de la Traian Băsescu la Victor Ponta ori Dan Șova, a acestor datorii acumulate de statul român ca factor de presiune pentru avizarea și pornirea proiectului!”
Afacerea Roşia Montană, de Mihai Goţiu, Editura Tact, 2013