Planul anti-Coronavirus. Scrisoare deschisă

Înscrierea țării noastre pe curba creșterii exponențiale a infecțiilor cu COVID-19 ne face să întrevedem un dezastru umanitar de proporții în România, în condițiile crizei structurale a sistemului medical românesc, subfinanțat ani la rând. Experiența altor țări ne arată că numai un sistem medical bine dotat, finanțat și bine gestionat poate asigura testarea pe scară mare, tratamentul tuturor bolnavilor în secțiile de terapie intensivă și, astfel, reducerea îmbolnăvirilor și a mortalității.

Pe termen mediu, această provocare cere cel puțin dublarea ponderii cheltuielilor publice cu
sănătatea ca procent din PIB și o reformă în profunzime a modului în care este administrat și finanțat sistemul medical. Date fiind evoluțiile medicale și prognozele elaborate de numeroși specialiști, atragem atenția că se impun măsuri urgente în orizontul de timp 10-12 săptămâni, cât se estimează că va dura faza gravă a pandemiei.

Pe scurt, propunem o redimensionare a logisticii și a producției de dotări specifice luptei cu virusul, poduri aeriene pentru evacuarea bolnavilor în stare gravă spre secții de terapie intensivă disponibile și reforme bugetare și macroeconomice urgente, care să finanțeze acest efort.

I. DOTARE, LOGISTICĂ ȘI PRODUCȚIE SPECIALIZATĂ

Date fiind lipsurile raportate din teritoriu de către secțiile de terapie intensivă și boli infecțioase, precum și lunile de urgență sanitară care ne așteaptă, personalul medical implicat trebuie să fie lipsit de grija dotărilor necesare.

În acest sens, propunem următoarele:

1.1. Instituirea la nivelul Guvernului a unei structuri care să mobilizeze capacitățile economiei românești pentru lupta cu virusul printr-un sistem flexibil, transparent și debirocratizat de achiziții, reconversie industrială din mers și rechiziționare a capacităților existente în sectorul privat. De asemenea, propunem înființarea unei comisii speciale în cadrul Parlamentului care să monitorizeze strict acțiunile executivului și conformarea cu legislația în vigoare.

1.2. Reconversia de urgență a industriei textile pentru a produce măști, viziere, combinezoane și alte echipamente de protecție omologate pentru echiparea adecvată a sistemului de terapie intensivă și boli infecțioase. Acelaşi lucru este valabil pentru toate unităţile medicale, care urmează să fie puncte de intrare în sistem pentru pacienţii infectaţi sau suspecţi, şi, în perspectivă, pentru acoperirea cererii de măşti chiar la nivelul populaţiei generale. Cerem, de asemenea, intervenția statului pentru a grăbi reconversia firmelor de produs mobilier pentru a asigura paturile medicale suplimentare.

1.3. În condițiile numărului redus de ventilatoare pulmonare disponibile în sistemul medical, este necesară atât achiziționarea urgentă de astfel de aparate, cât și crearea, în regim de urgență, a unui lanț de producție de ventilatoare pulmonare prin achiziționarea de licențe în acest sens. Cerem, de asemenea, producția concomitentă, după modelul propus de cercetătorii MIT, a unor ventilatoare mecanice cu cost redus (eventual în regim open-source) pentru a atenua în cel mai scurt timp posibil lipsurile din saloanele de terapie intensivă. Invocăm în acest sens experiența Issonova (Italia), Dyson (Anglia), VW (Germania) și Skoda (Republica Cehă). Impulsionat de guvernul federal american, General Motors va produce 10,000 de ventilatoare Ventec pe lună. Este de remarcat că o parte a industriei auto românești face subcontractare pentru aceste companii și, deci, are canale de comunicare cu ele.
1.4. Demararea de urgenţă a achiziției pe scară largă și a producţiei de kituri de testare pentru a se asigura testarea frecventă, la intrarea în spital, a întregului personal implicat, a pacienţilor precum şi a unor eşantioane cât mai mari de populaţie, în această ordine. Din acest punct de vedere, lecția italiană este clară: Regiunea Veneto din Italia a redus mortalitatea mai mult ca regiunea Lombardia datorită (a) faptului că, dacă cineva a fost diagnosticat pozitiv, întreaga familie și toți vecinii au fost testați imediat, iar, dacă nu au fost existat dispozitive de testare suficiente, s-a dispus carantinarea lor, (b) accentului pus pe administrarea testelor la domiciliu și (c) testării frecvente a celor care, prin natura meseriei, sunt în contact direct cu publicul.
1.5. Reconversia de urgență a industriei de echipamente de protecție pentru a produce în volume mari izolete mobile și fixe, dezvoltate și omologate de compania de stat Romarm. Economia românească are sute de firme specializate în producerea acestor echipamente și Romarm nu are capacitatea de a produce aceste dotări elementare cu licență românească în volum mare. Multe spitale județene au actualmente o singură izoletă.
1.6. Desfăşurarea capacităților trupelor de geniu și firmelor de construcții private pentru a reconverti săli de sport, complexe expoziționale sau alte asemenea spații potrivite în spitale de campanie pentru cazurile de coronavirus mai puțin grave (medii și ușoare). Astfel de spații sunt necesare datorită supraaglomerării spațiilor existente și pentru a evita pericolul infecțiilor nosocomiale din multe spitale.
1.7. Rechiziționarea, pe perioada pandemiei, a sectorului spitalicesc privat pentru a prelua cazurile non-COVID cât și, unde există secții de terapie intensivă, cazurile COVID, precum și în vederea testării de SARS-CoV-19 și a tratării cazurilor grave, ușoare și medii. Invocăm în acest sens măsuri similare din Irlanda și Spania. Reamintim pe această cale că rechiziția este o măsură de cedare temporară în interes public imediat și nu înseamnă naționalizare.
1.8. Rechiziționarea, pe perioada pandemiei, a stocurilor de teste, măști, combinezoane și alte echipamente necesare, aflate în patrimoniul entităților spitalicești private sau a altor entități private (care nu sunt destinate protecției propriilor angajați și bunei desfășurări a activității); transparentizarea acestor stocuri în regim zilnic, pentru a înțelege necesarul și gradul de acoperire.
1.9. Rechiziționarea, pe perioada pandemiei, de hoteluri și pensiuni pentru carantinarea bolnavilor asimptomatici și cazarea personalului medical, precum și a altor categorii de personal aflate în câmpul de risc de contaminare. Invocăm în acest sens bunele practici din Spania.
1.10. Pregătirea în secvență rapidă prin DSU a unui corp de voluntari care să susțină efortul medical, în cazul unei creșteri masive a îmbolnăvirilor.
1.11. Recrutarea fără concurs, pe durata stării de urgență, de personal calificat necesar în unitățile DSP, DASM, ISU și alte instituții publice angrenate în lupta împotriva combaterii pandemiei.
1.12. Dotarea cu măști, mănuși și alte echipamente a tuturor angajaților din sectoarele care desfășoară în mod concret activități ce presupun un risc ridicat de contaminare (farmacii, comerț, transport de marfă și persoane, curierat, salubritate, personal MAI sau MAPN etc.), pentru a-i proteja și pentru a evita răspândirea pe scară largă a virusului.

1.13. Asocierea sectorului de cercetare-dezvoltare din universități și din sectorul industrial la efortul de asimilare și de producție a unor echipamente medicale și consumabile. Acordarea de granturi pentru dezvoltarea acelor produse considerate urgență imediată.

1.14. Instruirea cu celeritate a studenților de la Biologie din anii terminali pentru operarea testelor RT-PCR și antrenarea biologilor pensionați.

1. 15. Organizarea la nivelul autorităților locale a unor unități speciale de colectare și tratare a deșeurilor medicale în contextul pandemiei. Deșeurile persoanelor aflate în carantină/izolare devin deșeuri medicale dacă persoana este confirmată cu COVID-19. În plus, unitățile spitalicești din prima linie produc de zeci de ori mai multe deșeuri medicale în aceste zile, din cauza volumului mare de echipamente de protecție.

II. PODURI AERIENE

Experiența tragică a spitalelor italiene ne arată că redistribuirea internă și externă a bolnavilor de la secțiile copleșite de cazuri grave este elementară. În acest sens, experiența și competența Forțelor Aeriene Române trebuie folosite imediat. În acest sens propunem:
2.1. Colaborarea și coordonarea între autoritățile civile și militare din România și Germania pentru a evacua cazurile grave spre spitalele germane cu capacitate. Există în acest sens precedentul podului aerian dintre Bergamo si Köln. Cu cât România ajunge mai repede pe această listă a solidarității medicale europene, cu atât mai bine.
2.2. Echiparea de urgență a unei părți a flotei de aeronave de transport și elicoptere din dotarea Forțelor Aeriene Române și a TAROM pentru evacuarea cazurilor grave de COVID-19 dinspre spitalele excedate din țară spre cele care mai au capacitate. Dată fiind deschiderea anunțată a Ungariei, de a ajuta efortul transfrontalier de combatere a virusului, se impune stabilirea unor parteneriate în acest sens cu spitalele maghiare care pot avea capacitate de primire, cele românești urmând să fie și ele disponibile. Există în acest sens precedentul bunei cooperări între forțele aeriene dintre cele două țări pentru a asigura transportul aerian de echipamente de intervenție medicală în cadrul NATO.
2.3. Angajarea transportatorilor aerieni comerciali activi în România pentru un pod aerian spre țările asiatice care sunt mari producătoare de echipamente de protecție și care livrează deja în acest fel către alte țări europene; adaptarea de urgență a aeronavelor TAROM pentru aceste curse cargo. Invocăm în acest sens bunele practici din Franța si Ungaria.

III. SOCIALE ȘI DE MUNCĂ

În contextul măsurilor luate pentru combaterea epidemiei COVID-19, o parte a populației se află deja sau va ajunge în curând în situația în care nu-și poate acoperi cheltuielile necesare asigurării traiului. Acest risc social este automat și un risc medical, cei mai marginalizați fiind mai expuși la infectare. În acest sens, pentru a evita o amplă criză social-sanitară, propunem:
3.1. Introducerea de urgență a unui Venit Minim Universal la nivel decent pentru angajații cu contract de muncă suspendat fără intrarea în șomaj tehnic, lucrători independenți care nu beneficiază de plăți compensatorii și persoane fără venit.
3.2. Introducerea urgentă a asigurării medicale pentru toată populația.
3.3. Asigurarea funcționării și echiparea corespunzătoare a rețelei de asistență medicală comunitară la nivelul administrațiilor locale, în special în mediul rural, și coordonarea cu medicii de familie, pentru activități de prevenție și tratament la domiciliu a bolnavilor cronici, persoanelor cu dizabilități, persoanelor aflate în izolare, etc.
3.4. Acordarea unor prime substanțiale de risc pentru personalul medical care ia contact direct cu pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2.
3.5. Acordarea de sprijin logistic și financiar de către autoritățile locale și județene pentru echipele de voluntari care încearcă să asigure aprovizionarea cu alimente, medicamente și alte produse necesare cetățenilor aflați în imposibilitatea de a și le procura.
3.6. Achiziționarea de alimente, apă potabilă și materie primă pentru produsele alimentare necesare sprijinirii celor mai vulnerabili, dar și a celor implicați direct în diminuarea pandemiei, cu preferință de la producătorii locali. Achiziția și distribuția de alimente se va prioritiza în funcție de vulnerabilitatea în contextul pandemiei (persoanele de peste 65 de ani, bolnavi cronici, familii monoparentale, persoane fără venituri). Efortul de identificare a nevoilor de alimente pe plan local se va face de către personalul din Primării, iar lanțul de distribuție va fi susținut de efectivele de logistică militară.
3.7. Extinderea suspendării executărilor silite dincolo de perioada stării de urgență, până la un an, și aplicarea restricțiilor de suspendare a evacuărilor la nivelul aparatelor Primarilor, care pot efectua evacuări fără ordin judecătoresc, dacă proprietatea publică a administrației locale face obiectul evacuărilor respective. Se impune și măsura interzicerii suspendării utilităților de bază (apă, căldură, electricitate, internet) pentru neplată.
3.8. Suspendarea sau preluarea timp de un an de către administrațiile locale a plății chiriilor și utilităților pentru cei rămași fără locuri de muncă, precum și a lucrătorilor independenți și zilieri, neacoperiți de măsurile compensatorii aflate pe rol. Reducerea plății chiriei cu 50% pentru cei aflați în șomaj tehnic.
3.9. Retragerea din activitatea la locul de muncă, inclusiv pentru personalul din instituțiile sanitare, a persoanelor în grupe medicale de risc (boli autoimune, diabet tip I și II, insuficiență renală, istoric de afecțiuni respiratorii, boli cardiovasculare, istoric oncologic recent, femei însărcinate), indiferent de vârstă, cu plata echivalentă concediului medical sau șomajului tehnic.
3.10. Asigurarea de urgență a unor locuințe/spații de cazare adecvate, hrană și medicamente pentru oamenii fără adăpost, inclusiv pentru persoanele care nu dispun de spații de locuire adecvate auto-izolării sau carantinei impuse de autorități, pentru a-i proteja și pentru a evita răspândirea virusului.
3.11. În cazul în care victima violenței domestice beneficiază de un ordin de protecție, agresorul să fie mutat în spațiile destinate izolării medicale sau într-un alt loc întrucât siguranța și viața victimelor violenței domestice trebuie apărate și în situații de urgență.
3.12. Asigurarea unei linii telefonice naționale pentru cazuri de violență domestică și a unor centre de primire și spații locative sau a unor centre de relocare a agresorului.
3.13. Elaborarea de urgență a unui mecanism de decongestionare a penitenciarelor prin conversia executării pedepsei cu închisoarea în arest la domiciliu sub supraveghere electronică, pentru condamnații care nu prezintă pericol social.
3.14. Crearea unui mecanism pentru a preveni și a denunța abuzurile poliției.

IV. FINANȚARE

Pe lângă suportul european așteptat, este necesară finanțarea acestui efort medical fără precedent din resurse interne. Sugerăm câteva măsuri ce trebuie adoptate și implementate în regim de urgență:

4.1. Suspendarea, pe perioada pandemiei, a tuturor evenimentelor festive precum și a achizițiilor, și investițiilor publice neesențiale ce urmează a fi făcute la nivelul bugetului central, precum și a bugetelor locale, în vederea realocării acestor resurse pentru a finanța măsurile de mai sus și cheltuielile de asistență socială care să asigure minimul necesar celor mai vulnerabili dintre cetățeni.
4.2. Plafonarea tuturor pensiilor speciale (prin impozitare) la nivelul a două salarii medii pe economie.
4.3. Aplicarea unui impozit de solidaritate pe proprietăți imobiliare de lux, a doua și următoarele locuințe din patrimoniul personal, dividende, active financiare, tranzacții imobiliare, consum de lux, profitului firmelor din industria lemnului, precum și pe proprietățile și veniturile cultelor din România.
4.4. Impozit de solidaritate pe timp de un an, aplicabil pe cifra de afaceri a companiilor IT, pe profiturile comercianților de bunuri de consum, companiilor energetice și lanțurilor de retail, precum și impunerea rezidenței fiscale obligatorii a managerilor expați.
4.5. Impozit de solidaritate pe timp de un an, aplicabil tuturor veniturilor (salarii, indemnizații, pensii, venituri nesalariale etc.) peste salariul mediu pe economie.
4.6. Aplicarea de urgență a recomandărilor OCDE în materie de optimizare fiscală.
4.7. Plafonarea, pe durata pandemiei, a preţurilor la care se fac achiziţiile publice de material medical disponibil actualmente în țară
4.8. Pe palier macroeconomic, se impune amplificarea relaxării cantitative demarată de BNR pentru susținerea sustenabilității datoriei publice a statului român pe piețele de capital; negocierea de acorduri swap cu BCE și Fed pentru a evita riscul de depreciere a monedei naționale, altfel apărând presiune pe amploarea relaxării cantitative țintită la datoria publică.
4.8. Emiterea de coronatitluri de stat care să fie susținute pe piața secundară de BNR.

Suntem în ceasul al unsprezecelea și fereastra de intervenție care să limiteze semnificativ proporțiile dezastrului se închide cu fiecare zi ce trece. Coronavirusul a arătat că sistemul nostru economico-social și cel de preîntâmpinare a dezastrelor este nepregătit pentru a garanta fie și dreptul la viață, fără a vorbi de alte drepturi constituționale.

Pentru a evita o catastrofă umanitară fără precedent în istoria noastră recentă, transformarea lui trebuie începută acum.

Semnatari:

Cornel Ban, lector în economie politică internațională, Copenhagen Business School
Cosma Simion Valer, manager cultural, cercetător științific, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
Hans Hedrich, politolog, activist civic
Gianina Cărbunariu, regizoare și dramaturgă
Maria Cernat, cadru didactic Universitatea Titu Maiorescu, vicepreședintă Institutul pentru Solidaritate Socială
Irina Mărculescu, medic rezident epidemiologie
Hornaru Giorgiana, studentă, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Dragoș Adăscăliței, lector în relații de muncă, University of Sheffield, Management School
Szakáts István, manager cultural, Fundația AltArt
Lucia Mărneanu, actriță, Reactor de Creație și Experiment Cluj
Panaitescu Paul-Ștefan, medic rezident Microbiologie Medicală
Daniela Gabor, profesoară de Economie și Macrofinanțe la University of the West of England, Bristol.
Dana Domsodi, cadru didactic și membră a Institutului pentru Solidaritate Socială
Ramona Coman, profesor de științe politice, Universitatea liberă din Bruxelles, Institutul de Studii Europene
Claudiu Crăciun, lector univ dr. Facultatea de Științe Politice, SNSPA.
Victor Cionga, director, AZ CAPITAL ADVISORS.
Gheorghe Piperea, Avocat, Prof. univ., Facultatea de Drept din București
Laura Trocan, producătoare independentă.
Katia Pascariu, actriță, Asoc. ADO – artă pentru drepturile omului
Sorin Gog, lector univ. UBB și membru al Institutului pentru Solidaritate Socială
Eduard Nemeth, conferențiar universitar, UBB, Cluj.
Mihai Burcea, istoric.
Corina Grigoras, actriță, Teatrul Tineretului Piatra Neamț
George Zamfir, sociolog activist pentru dreptul la locuire, Căși Sociale ACUM!
Vlad Gheorghiu, antropolog.
Leta Popescu, regizoare de teatru
Selma Dragoș, dramaturg.
Csaba Szabó, asistent universitar, ULBS Sibiu.
Maria Olteanu, Traducatoare și activistă de mediu.
Constantin Gheorghe, jurnalist.
Mihai Tarța, redactor, Mămăliga de Varșovia
Manuela Boatca, prof. univ. dr., Institutul de Sociologie, Universitatea Freiburg, Germania.
Mihai Radu, scriitor, jurnalist, Cațavencii.
Vasile Ernu, scriitor.
Alex Fechete, facilitator comunitar
Anda Pop, scenografă.
Sabina Lazăr, studentă Facultatea de Teatru și Film, UBB Cluj
Ionuț Tudor, jurist, expert UEFISCDI
Bogdan Ionescu, arhitect.
Aurelian Giugăl, Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării.
Andreea Midvighi, Cultures of Resistance Films, Brasov.
Adina Marincea, cercetătoare, School of Communication and Media, Bratislava.
Niţu-Anica Rucsandra-Minodora, economist.
Ema Prisca, Director de Creație Independent, lecturer ESADE Business School Barcelona.
Pasăre Tobias Cătălin, masterand Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, UBB Cluj
Medeșan Silviu, arhitect.
Vlad Petri, regizor.
Vlad Socea, consultant artistic
Enikő Vincze, profesor UBB Cluj, activistă pentru dreptate locativă Căși sociale ACUM!
Andrei-Bogdan Sterescu, student în politici publice, Sciences Po Paris și Hertie School
Mircea Romantan, consultant IT
Neda Deneva-Faje, antropolog, Universitatea Babes-Bolyai
Adrian-Bogdan Moruţ, programator, Continental Automotive România.
Denisa Colțea, specialistă în comunicare.
Vasile Hotea-Fernezan, jurnalist.
Raluca Țurcănașu, comunicator, jurnalist cultural, masterandă Universitatea București.
Lorand Maxim, director Fundația Tranzit, regizor.
Catalina Neculai, lect. univ. senior, Coventry University, Marea Britanie
Mihaela Crăciun, socioloagă.
Bogdan Iancu, antropolog – lector universitar SNSPA.
Diana Grebles, specialist imbunatatire proces
Mihail Bumbeș, cercetător istorie recentă
Ion Matei Costinescu, sociolog.
Septimiu Mihai Simion, economist.
Matei Păun, Partner Black Sea Fund.
Florin Buzdugan, profesor, traducător
Marius Lazăr, sociolog, conf. univ. dr. FSAS UBB Cluj
Vlad Morariu, lector în cultură vizuală, Middlesex University London
Vlad Viski, activist LGBT
Adina Lazăr, regizoare
Robert Blaga, asistent de cercetare, Universitatea de Vest din Timișoara
Pop Oana, student doctorand Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UBB
Arpad Czirjak, lucrător de tineret
Bejinariu Vlad, student Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UBB
Andra Tarara, regizoare de film
Miki Braniște, manager cultural, curator, director Asociația Colectiv A
Teodor Ajder, dr. scriitor, redactor fondator Mămăliga de Varșovia.
Mihnea Bâlici, student Facultatea de Litere, UBB
Mădălina Brânduşe, actriţă
Andrei Şerban, actor, regizor
Adrian Tătăran, doctorand Facultatea de Litere, UBB
Vica Oușor, administrator SRL.
Ciprian Șiulea, traducător.
Ana-Maria Plugaru, filolog, manager in institutie de cultura.
Antonella Lerca, activistă pentru drepturile omului.
Iulia Militaru, editor Fractalia
Ileana Bulgarea, traducătoare.
Camelia Badea, sociolog.
Gabriela-Elena Herța, profesor.
Ovio Olaru, scriitor, doctorand Facultatea de Litere, UBB
Bogdan Giușcă, inginer
Alice Monica Marinescu, artistă
Alexandru Irimescu, avocat.
Andrei Herța, cercetător științific, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
Adriana Cozanu, student doctorand Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, UBB
Iulia Hasdeu Miric, cercetatoare & lector, University for Applied sciences from Western Switzerland, Geneva
Raluca Voinea, manager cultural, Asociatia tranzit.ro
Claudia Ciobanu, jurnalistă
Mihaela Michailov, dramaturgă, Centrul Educațional Replika
Valeriu A. Cuc, IT-ist
Irina Alexandra Felea, pedagogă și activistă pentru drepturile femeilor
Radu Gaciu, regizor
Iulia Hurducaș, arhitectă.
Oana Lup, Asistent universitar, Universitatea Lucian Blaga Sibiu
Claudiu Turcus, conferentiar UBB
Rista Adrian, avocat
Horia Lupu, politolog.
Claudiu Oancea, istoric, Universitatea din Bucuresti.
Hestia I Delibas , masteranda Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, UBB Cluj
Petro Ionescu, dramaturgă, Reactor de creație și experiment, Cluj
Nona Șerbănescu, artistă și manager cultural
Andreea Petruț, Activist civic și de mediu
Iona Chițu, actriță.
Irina Marin, Lector Utrecht University.
Adrian Câciu, economist.
Elena Chiorean, doctorandă în sociologie, Wuhan University
Alexandru Dumitrașcu, doctorand în sociologie
Alexe Monica, studenta Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UBB
Tudorina Mihai, activistă, politolog
Marius Raducan, programator
Doinita Barsan, economist, pensionar, absolvent Master Antropologie SNSPA 2016
Mihai Lukacs, artist, cercetător
Alina Medoia, actriță.
Anamaria Apostoiu, masterandă.
Ioan Cristian Caravana, profesor de istorie.
Cristi Pop, lector, UBB.
Mihnea Teodor Popescu, elev.
Savulescu Mihnea-Andrei, masterand
Răzvan Voinescu, economist, cercetător
Maria Stoica, activistă.
Iuonaș Norbert, activist.
Florin Dumitrescu, doctor în sociologie, lector asociat la FJSC.
Vlad Brătuleanu, politolog.
Andreea Ignișca, activistă
Attila Szigeti, lector univ. UBB
Elena-Alexandra Corbu, activistă, directoare executivă a Asociației Veganilor din România
Ruxandra Elena Lazăr, traducătoare.
Alin Iacob – Arhitect Software
Coman Roxana- istoric, muzeograf, cercetător
Ágota Ábrán, cercetător științific, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Paul Gabriel Sandu, doctor în filozofie
Victoria Stoiciu, politolog
Adelina Laura Bulibașa, doctorandă Facultatea de Teatru și Film, UBB Cluj
Oana Ungureanu, activistă și studentă Facultatea de Sociologie și Asistență Socială UNIBUC
Bugiac Andreea, lect. univ. dr., Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai
Simona Ciotlăuș, sociolog
Herta Laurentiu, manager agricol
Ovidiu Țichindeleanu, filosof, traducător.
Ovidiu Anemtoaicei, Editura Hecate.
Diana Covaci, cercetator UBB, asistent medical
Doru Taloș – lucrător cultural
Octav Lupu – student sociologie
Maria Frijan, profesoară
Nicoleta Rădăcină, jurnalistă
Alex Goldiș, lector UBB
Mihnea Blidariu, muzician, scriitor, actor
Huiban Andrei, profesor
Arhire Florin, artist vizual, organizator evenimente
Andreea Molocea, activista, project manager
Dana Solonean, lucrătoare ONG
Dalia Bathory, politolog
Velimirovici Felician, istoric
Ionuț Foldes, asistent universitar, Universitatea Babeș-Bolyai
Ioana Țîștea, doctorandă, Tampere University
Maria Tonca, restaurator pictură bisericească
Alexandru Boguș, muncitor social
Zainea Constantin, muncitor constructii, somer
Sztancs Ferenc, tehnician dentar
Cristian Luguzan – Sociolog
Veronica Lazăr, cercetătoare, Institutul pentru Solidaritate Socială
Ileana Răchită, activistă
Ruxandra Ivan, Conf. Univ., Universitatea din București
Natalia Buier, Institutul Max Planck de Antropologie Socială
Pavel Sebastian-Raul, Doctorand, Facultatea de Științele Comunicării, SNSPA
Adrian Costina – antreprenor și activist civic
Silviu-Alexandru Costea – asistent social
Mihnea Iuga, activist
Olga Suman, profesoară pentru învățământul primar
Eleonora Cioată, artist plastic
Maria Lazăr, asistentă social
Cosmin Stoenoiu – Inginer
Mihai Chereji – Masterand politici publice, UCL
Anca Chiș, traducător, masterand FSAS UBB, Cluj
Szilágyi-Palkó Csaba, lector universitar, UBB Cluj, Facultatea de Teatru si Film
András Visky, profesor universitar, UBB Cluj
Flaviu Petean – realizator radio
Maria Martelli, sociolog.
Maria Brudașcă, artist vizual
Otilia Badea, profesoară
Zenko Bogdan, asist.univ. Facultatea de Teatru si Film, UBB
Carmen Gheorghe ,activistă pentru drepturile femeilor rome și președintă E-Romnja
Gabriel Bădescu, profesor de științe politice, UBB
Gabriel Troc, conferențiar UBB
Mihai Ene, scriitor, lect. univ. dr. Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere
David Schwartz, regizor
Claudiu Mărginean, pirat
Simona Nastac, curator și critic
Camil Pârvu, conferentiar, Universitatea din Bucuresti și membru al Institutului pentru Solidaritate Socială
Silvana Râpeanu, ghid de turism
Razvan Botis, artist
Farid Fairuz, artist
Constantin Barbu, programator.
Dragoș Ionescu, actor.
Marius Bogdan Tudor, analist servicii clienti
Ioana Alina Cristea, profesor
Cristina Brândușe, asistentă medicală
Mihail Chiru, lector in stiinte politice, Oxford University
Bartha Katalin Ágnes, lector universitar, UBB, Cluj
Ioana Florea, cercetatoare științe sociale, activistă dreptul la locuire
Veda Popovici, activită Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
Adina Pop-Coman, traducătoare
Oana Băluță, activistă pentru drepturile femeilor
Adina Mocanu, cercetătoare, membră a Institutului pentru Solidaritate Socială
Cristina Epure, manager cultural
Adrian Dohotaru, deputat
Ioan Pop-Curșeu, conf. univ. dr., UBB, Cluj
Rareș-George Nae, artist vizual
Irina Stahl, cercetător, Academia Română
Mazalik Peter Medic Rezident Psihiatru
Daniel-Florin Onea, redactor, Radio România Internațional.
Dan Dumitru Moldovan, profesor și lider sindical
Cononovici Ana Maria, Redactor Radio Romania International.
Alina Apostu, antropolog
Vasile Brașovanu, coordonator programe educaționale
Dani sandu, sociolog, European University Institute
Grig Vulpe, antropolog urban, consultant.
Anca Mărgineanu, ong-ista și absolventa Facultatea de Filosofie
Iulia Dumitrache, membru fondator Fundația Zambet
Bocancea Simona-Roxana, profesor
Brisan Camelia, profesor
Alexandros Raptis, compozitor, regizor.
Gheorghe Guțu, lector univ., Univ. de Stat din Chișinău
Roxana Păduraru, expertă în administrație publică
Laura Berceanu, interpret de conferință și traducător