O scrisoare deschisă a Mining Watch România privind problema minei cu cianuri proiectate la Certej:
Scrisoare deschisă către ministrul mediului și către prim-ministrul României
Stimată doamnă Cristina Pașca Palmer,
Rețeaua Mining Watch România, prin membrii săi, vă aduce la cunoştinţă situaţia de neconformitate a evaluării de mediu pentru proiectul minier din Comuna Certej cu legislaţia relevantă, de origine comunitară şi vă solicită să acționați pentru remedierea acestei situaţii, dispunând evaluarea impactului cumulat de mediu al tuturor proiectelor miniere deținute de compania Eldorado Gold în aceeaşi zonă a Munţilor Apuseni, preconizate a funcţiona simultan.
În argumentarea acestei solicitări, vă aducem la cunoștință următoarele aspecte:
- Mina de aur de la Certej ar fi prima exploatare auriferă cu cianuri deschisă în România. Proiectul minier este deținut de Eldorado Gold prin subsidiara Deva Gold și se află în etapa de construcție a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 ha, suprafaţă acoperită în prezent de păduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidenţiale. O mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munții Metaliferi. Mina, cu o producţie anuală estimată de 3 milioane tone, prevede tăierea a 187 ha de păduri pentru a amplasa două cariere deschise şi două iazuri de decantare. Iazurile de decantare, având baraje din aroncamente de 169 m și, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece vor fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.
- În imediata vecinătătate a proiectului minier Certej, Eldorado Gold deține alte patru perimetre miniere: Băița-Crăciunești, Certej Nord, Troița Pițiguș și Mireș. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect învecinate, asa cum rezultă din harta[1] perimetrelor, iar suprafaţa lor cumulată de 4 865 de hectare o depăşeste de două ori pe cea a concesiunii Roşia Montană în suprafaţă totală de 2 388 de hectare. Din chiar datele tehnice furnizate de compania Eldorado Gold, cele patru perimetre adiacente nu sunt destinate a deveni proiecte miniere distincte, ci în fapt etape de extindere a proiectului minier iniţial de la Certej, prin accesarea de noi porţiuni de zăcământ, dar folosind aceeaşi infrastructură tehnologică (uzină de procesare, iazuri de decantare etc.).
- Cu toate acestea, proiectul minier cu cianuri de la Certej a primit acordul de mediu nr. 8 din 5.07.2012, revizuit la data de 28.11.2013 de către Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara fără să se fi realizat o evaluare cumulată a impactului asupra mediului a tuturor etapelor sale de exploatare sus-arătate. Dimpotrivă, titularul de proiect a fragmentat cu bună-ştiinţă evaluarea impactului asupra mediului. În prezent sunt parcurse proceduri distincte de evaluare pentru fiecare etapă de exploatare în parte şi aceasta fără niciun fel de solicitare legală din partea autorităţii de mediu competente de a evalua impactul cumulat al tuturor etapelor de exploatare ale proiectul minier.
- În sprijinul afirmaţiei anterioare stă faptul că, la câteva luni de la obţinerea acordului de mediu revizuit pentru perimetrul minier Certej, aceeaşi companie Eldorado Gold, prin subsidiara sa European Goldfields Deva SRL, a depus solicitarea de obţinere a acordului de mediu pentru mina de la Băița Crăciunești, zăcământul Teascu[2]. Or, din chiar Memoriul tehnic de prezentare pentru Băița Crăciunești reiese că pentru perimetrele Certej şi Băiţa-Crăciuneşti compania Eldorado Gold va folosi aceeași uzină de procesare, aceleași iazuri de decantare și aceeași rețea de drumuri de acces.
- În lumina acestor date, nu putem decât să concluzionăm ca Eldorado Gold, având concursul autorităţilor de mediu care au avizat proiectul minier de la Certej, a fragmentat în mod nefiresc evaluarea de mediu pentru acest proiect şi prin aceasta a evitat o evaluare de ansamblu a impactului asupra mediului pentru toate etapele de execuţie ale proiectului. La emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej s-au eludat astfel dispoziţiile Ordinului 135/2010 al Ministrului Mediului și pădurilor, art. 5 care impune ca în situația în care o investiție se realizează etapizat sau se amplasează pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unități administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului asupra mediului să se realizeze pentru întreaga investiție.
- Nu este mai puţin adevărat faptul că prin evaluarea scindată a impactului asupra mediului a unei exploatări miniere care insumează 4 865 ha Eldorado Gold a eludat şi competenţa Ministerului Mediului în evaluarea impactului de mediu şi emiterea acordurilor de mediu pentru proiecte miniere[3].
- Asemenea proceduri de evaluare a impactului asupra mediului fragmentate în mod artificial au făcut obiectul unor atenţionări din partea Curţii de Justiție a Uniunii Europene[4], care a apreciat că obiectivul Directivei europene privind evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi atins decât printr-o evaluare cumulată a proiectelor dintr-o zonă și nu prin evaluarea separata a fiecăruia.
Vă solicităm, dna ministru, remedierea de urgență a acestei stări de fapt și reevaluarea impactului de mediu pentru proiectul unitar de exploatare a minereului auro-argentifer de la Certej deținut de Eldorado Gold, de această dată ţinând cont de toate etapele de realizare a proiectului şi cu respectarea competenţei de avizare a Ministerului Mediului pentru proiectele miniere.
Cu respect,
Dan Mercea
Președinte Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, organizație ce asigură Secretariatul rețelei Mining Watch România.
[1] Harta perimetrelor miniere din zona Certej deținute de Eldoardo Gold http://miningwatch.ro/harti/certej.html
[2] Proiectul Băiţa-Crăciuneşti fiind, la rândul său, împărţit de titularul proiectului în două: realizarea căilor de acces (etapă pentru care nu i s-a impus titularului realizarea evaluării impactului asupra mediului, cum rezultă din informaţiile publicate la http://apmhd-old.anpm.ro/decizie_etapa_de_incadrare_deva_gold_2012-71967) şi exploatarea minereurilor (etapă pentru care s-a solicitat evaluarea de mediu, potrivit http://miningwatch.ro/wp-content/uploads/2015/11/TEASCU-Anunt-depunere-solicitare-site.pdf)
[3] Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, art. 19, “Acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării, autorizaţia / autorizaţia integrată de mediu pentru proiectele / activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare, pentru capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane tone / an sau dacă suprafaţa pe care se desfăşoară activitatea este mai mare de 1,000 ha se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului”.
[4] Curtea Europeana de Justitie, speța C-02/07: ‘Obiectivul reglementării nu ar putea fi deturnat printr-o fracționare a proiectelor […] că neluarea în considerare a efectului cumulativ al acestora nu trebuie să aibă ca rezultat practic sustragerea acestora în totalitate de la obligația de evaluare, deși, privite în ansamblu, acestea ar putea avea efecte semnificative asupra mediului în sensul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 85/337’, http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=68146&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=183700