“MÂNDRI DE CLIENTELA NOASTRĂ” VERSUS “PATRONAJUL LUCRULUI BINE FĂCUT”: MICI FĂRÂME ELECTORALE

Aurelian Giugal
Aurelian Giugăl este licențiat în geografie (1998), doctor în Științe Politice (2011). Profesor de geografie (1998-2010). Stagiu de cercetare la School of Geographical Sciences – University of Bristol (2010). Scrie pentru „Cultura“ din 2009. Arii de interes: geografie umană, geografie electorală, partide politice, poltică românescă.

Să folosim datele directe. Lametaţiile şi scrisorile fluviu către fiii şi fiicele ţării (patetism ieftin şi insipid) le revin, de facto, altora. Ce au în comun aceste două grafice? În ambele este vorba de clientelism electoral. În primul se remarcă adulatul clasei de lux (intelectual), cel ce-şi propune să facă numai lucruri bune pentru România prost croită. Până să ajungă domnia sa să facă lucruri straşnice, primarii PDL şi PNL din varii comune (judeţele Olt, Teleorman, Vâlcea, Galaţi, Alba şi Sibiu) au adunat cu sârguinţă voturi suficiente pentru candidatul ACL în comunele în care sunt primari. Rezultă procente atrăgătoare – vezi graficul de mai jos (figura 1). Legenda ne indică judeţul fiecărei comune şi partidul din rândul căreia provine primarul. Iată că în Oltenia profundă, în Teleormanul oamenilor umili şi uşor de prostit (aşa spun gurile rele), K. Iohannis poate avea succes electoral în nonconformistele comune Urzica şi Cosmeşti. Dar, la Alţîna, în judeţul Sibiu, primar este un om-PSD. Ordinea sibiană se schimbă: Ponta – 61,47% şi Iohannis – 33,06%.

 

Figura_1_albastru_ACL

 

 

 

 

 

 

Figura 1. Alegeri prezidenţiale 2014: Klaus W. Johannis în varii localităţi rurale din România

Legendă: Şugag (Alba – PNL), Cristian (Sibiu – PDL), Drăguş (Braşov – PDL), Daia Română (Alba – PNL), Moşteni (Teleorman – PNL), Cenade (Alba – PDL), Glimboca (Caraş-Severin – PNL), Jidvei (Alba – PDL), Săsciori (Alba – PDL), Axente Sever (Sibiu – PDL), Oancea (Galaţi – PNL), Titeşti (Vâlcea – PNL), Cosmeşti (Teleorman – PNL), Urzica (Olt – PNL).

Sursa datelor: BEC.

Figura 2, tabloul lui Victor Ponta: primarii sunt din PSD, procentele sunt interesante, umilitoare pentru adversari. Mai poţi spune ceva în faţa unui val de voturi ce trece, procentual, de 80? Este landslide, victorie zdrobitoare. Ai dracului munteni, olteni şi moldoveni, s-au dedat la găleţi şi pungi cu nimicuri. Ne-au aruncat în beznă. Neşansă. Ce păcat că primarii localităţilor lor nu sunt membri în partidele “modernizării”!

 

Figura_2_rosu_PSD

 

 

 

 

 

 

Figura 2. Alegeri prezidenţiale 2014: Victor V. Ponta în localităţi rurale din România

Legendă: Dobrun (Olt), Vînjuleţ (Mehedinţi), Pleşoi (Dolj), Seaca de Pădure (Dolj), Gălbinaşi (Călăraşi), Bilvăneşti (Mehedinţi), Râca (Argeş), Carpen (Dolj), Oboga (Olt), Optaşi-Măgura (Olt), Brăhăşeşti (Galaţi), Colelia (Ialomiţa), Răsuceni (Giurgiu), Clejani (Giurgiu).

Sursa datelor: BEC.

 

Situaţia este simplă: vaietele nu ajută la nimic. Primarii ACL nu pot strânge la desaga clientelară atâtea voturi cât însumează primarii “neocomunişti”. Ghinion! Încă un efort tovarăşi şi puteţi fi şi dumneavostră, cei ce vă închinaţii bisericii modernizării, pe deplin creatori de vaste reţele clientelare.

Mai mult: în 1548 de localităţi, V. Ponta a strâns peste 50% din voturi. Pentru Iohannis s-au adunat doar 257 de localităţi – mai e de muncă. În lumea rurală: Iohannis – 27,26%, Ponta – 48,50%. În mediul urban, un 32,25% (Iohannis) faţă de 35,08% (Ponta).

Morala: Când reţelele noastre, cu primari cu tot, nu se ridică la înălţimea patronajului “neocomunist”, situaţia e clară, e hoţie curată.

Concluzie: Balansul se produce în lumea rurală. Problema nu se pune în termeni ideologici, ţărani moderni versus ţărani retrograzi. E mai simplu, it is all about clientelistic practices. Reţelele clientelare ale PSD-ului sunt mult mai sofisticate în comparaţie cu cele ale ACL-ului. Sărăcia rurală este quasi-similară în România postcomunistă. Nu asta face diferenţa. Dovada o constituie faptul că acolo unde ACL are primari, inclusiv în comune din judeţele Olt, Teleorman sau Vâlcea, succesul electoral este unul plenar. Din acest considerent s-a dat o ordonanţă de urgenţă care să suspende interzicerea migraţiei primarilor. Din considerente clientelare. Nu de dorul primarilor plângeau cei din ACL. După voturi plângeau. Pentru că ele pleacă cu primar cu tot la partidul opozant. De ce PSD-ul are o reţea clientelară mai complexă? Două aspecte sunt importante:

  • Aşa-zisa dreaptă a fost mereu divizată, rezultă o consolidare clientelară în teritoriu mai leneşă – primarii se duc acolo unde este mai multă stabilitate şi de unde pot primi fonduri mai uşor; PSD-ul a avut o liniaritate postcomunistă şi o diversificare clientelară;
  • Când au fost la putere partidele de “dreapta” au fost foarte harsh cu lumea rurală slab dezvoltată şi săracă. Au fost aroganţi şi sfidători. Primarii pleacă de la partidele care “modernizează” România în marş forţat.

Cum oraşele nu mai sunt aşa de “liberale” ca în primul deceniu postcomunist (vezi cazul capitalei Bucureşti), rezultă că electoratul rural înclină balanţa. Ghici cine va fi viitorul preşedinte al României?

Autor

  • Aurelian Giugăl este licențiat în geografie (1998), doctor în Științe Politice (2011). Profesor de geografie (1998-2010). Stagiu de cercetare la School of Geographical Sciences – University of Bristol (2010). Scrie pentru „Cultura“ din 2009. Arii de interes: geografie umană, geografie electorală, partide politice, poltică românescă.

    View all posts

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole