Ciprian Domnişoru pe VoxPublica
La începutul anului românii plăteau cu borcanul de monede la benzinărie protestând după creșterea prețului benzinei. Nokia nu s-a ales cu un boicot în România după plecarea inopinată, așa cum a pățit după o plecare similară din Germania. Opțiunea boicotului rămâne însă larg deschisă pentru alte companii și cauze dacă statul român va continua să ignore nemulțumirile consumatorilor.
În Israel anul acesta consumatorii au boicotat firma Tnuva când aceasta a mărit prețurile produselor lactate dintr-o poziție dominantă pe piață. Boicotul din Israel s-a extins și la alte firme, în paralel cu o mișcare națională împotriva inegalităților sociale și a costului ridicat al vieții. În SUA o femeie a devenit faimoasa luna trecuta dupa ce a strâns sute de mii de adeziuni pe Facebook împotriva unor comisioane noi pe care Bank of America se pregătea să le introducă. După boicotul din ianuarie, Petrom a strâns monedă cu monedă și speră la profituri record anul acesta. În schimb in Israel Tnuva a redus prețurile iar Bank of America a renunțat la noile comisioane.
Reacțiile de nemulțumire ale consumatorilor sunt eficiente, cu obiective clare- prețul, condițiile de trai. Cum remarca Costi Rogozanu, “Într-un litru de benzină stă mai multă politică şi nevoie de protest decît într-o întreagă manifestaţie în Piaţa Victoriei.” Dacă ne gândim la cauzele Revoluției din 1989, lipsurile alimentare și frigul din case au contat poate mai mult decât alte absurdități ale regimului. Printre cauzele marilor revoluții gasim prețul pâinii înainte de Revoluția Franceză sau taxele pe ceai înainte de Războiul American de Independență.
Mișcări precum Occupy Wall Street sau Indignados canalizează nemulțumirea populației foarte ușor prin intermediul rețelelor sociale. Deși difuze, nemulțumirile se canalizează foarte eficient când vine vorba de un obiectiv concret precum prețul, o inițiativă politică nepopulara sau boicotarea unei companii anume.
Ocupate cu problemele macroeconomiei și globalizării, guvernele au ignorat nemulțumirile populației. Americanilor li s-a explicat că dacă bugetul nu scoate 800 de miliarde de dolari să salveze băncile întreg sistemul se va prăbuși. Politicienii trebuie să predice cetățenilor nevoile abstracte ale economiei capitaliste integrate și globalizate. Explicatiile despre costul credit default swapurilor sau contagiunii pe piețele financiare ca motive pentru reducerea cu 25% a salariilor au devenit la fel de absurde ca explicațiile politrucilor asupra nevoii de sacrificiu pentru cauza comunistă.
Preocupat de reducerea deficitului ca semnal de bună purtare pentru piețele financiare, în România guvernul neglijează tocmai instituțiile care servesc drept instrumente pentru exprimarea și rezolvarea nemulțumirilor populației. Teoretic statul are o mulțime de instituții pentru a rezolva nemulțumirile consumatorilor însă reducerea numărului de bugetari limitează activitatea acestor instituții. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului a primit mii de petiții reclamând comisioane sau practici abuzive ale băncilor în ultimii ani. Consiliul Concurenței lucrează de zor la investigații, inclusiv pe piața carburanților. Inspectoratele Teritoriale de Muncă depistau în 2009 8,500 de angajatori care foloseau munca la negru, 15% din toți angajatorii verificați. Aceste instituții au o nevoie reală de creșteri de personal însă lipsește voința politică de a le redistribui personal sau fonduri din alte activități ale statului.
Când statul ignoră aceste instituții neasigurând necesarul de personal și subfinanțându-le, consumatorilor frustrați le rămâne protestul pe Facebook, care poate fi mai eficient decât pare la prima vedere. Dacă protestul românesc împotriva scumpirii benzinei prin plata în monede a fost mai degrabă amuzant, Bank of America a eliminat comisioanele (si a suferit pierderi reputaționale majore) iar Tnuva a redus prețurile și directorul lor general a demisionat. Pe fundalul mișcării Occupy Wall Street, orice mare companie americană trebuie acum să ia în considerare o mișcare de protest a consumatorilor.
Boicotul consumatorilor este o reacție eficientă și logică în condițiile economiei de piață. Dacă această formă de protest nu a dat încă roade pentru consumatorul român, este probabil pentru că acesta are motive zilnice mai mari de indignare decât prețul unor produse sau practicile companiilor.