TEMA: Alegerile prezidențiale
Nu orice femeie poate reprezenta politic toate femeile – acesta este motivul pentru care simpla prezență a două femei în rândul candidaților la alegerile prezidențiale din 2014 nu trebuie asumată ca o obligație de a le susține automat pe una dintre ele, doar pentru că sunt femei, în defavoarea celorlalți candidați.
Prezența celor două candidate în aceste alegeri prezidențiale este un lucru pozitiv dacă o luăm ca pe un semnal că monopolul masculin asupra puterii politice începe să slăbească în direcția unei reprezentări politice mai echitabile a celor două sexe. De aici și până la o agendă politică cu adevărat favorabilă emancipării femeilor României este însă cale lungă. Vom vedea că cele două candidate, Udrea și Macovei, au elemente de campanie problematice în acest sens, în timp ce bărbații candidați continuă să ignore electoratul feminin.
Macovei, despre drepturile copiilor nenăscuți și banalizarea avortului
În ”decalogul” politic al Monicăi Macovei regăsim la punctul 10 următorul text problematic: ”Inclusiv copiii încă nenăscuți trebuie protejați: sunt împotriva banalizării avortului, deși consider că statul nu trebuie să intervină decât educativ, nu prohibitiv.” Recunoaștem în această exprimare formulele folosite de fundamentaliștii religioși pro-vita, care, la fel, vorbesc despre drepturile ”nenăscuților” și ”banalizarea avortului” în campaniile în care susțin că avortul este un păcat și o crimă. Și ei, la fel ca Macovei, se feresc să ceară în mod deschis interzicerea avortului într-o țară în care majoritatea populației își mai amintește încă dramele provocate de politica pro-natalistă a regimului Ceaușescu. Această prevedere din programul politic al Monicăi Macovei are legătură și cu prezența în stafful său de campaniei a lui Adrian Papahagi, declarat anti-avort[1], numit purtătorul său de cuvânt la Cluj. Are de asemenea legătură cu apartenența eurodeputatei Monica Macovei la grupul popularilor europeni, cel mai conservator grup politic din Parlamentul European atunci când vine vorba de drepturi reproductive. PPE s-a opus în 2013 votării raportului Estrela ( Raportul privind „Sănătatea și drepturile sexuale și reproductive”) care se referea, printre altele, la recunoașterea dreptului fundamental al femeilor de a decide dacă doresc sau nu să păstreze o sarcină, și elimina dreptul medicilor ginecologi de a invoca motive de conștiință pentru a refuza oferirea serviciilor de întrerupere a sarcinii. Întrebată de ce a votat împotriva raportului Estrela, Macovei afirma în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare de anul acesta că nu putea fi de acord cu eliminarea obiecției de conștiință a medicilor și personalului medical care refuză să facă avort[2]. Dacă în ce privește alte aspecte ale programului său politic mai există unele dubii cu privire la poziționarea sa politică, în ce privește drepturile sexuale și reproductive Macovei se situează clar pe o poziție conservatoare, apropiată de cea a pro-liferilor religioși. Este o poziționare confuză dacă ne gândim că în trecut Macovei a susținut drepturile persoanelor LGBT[3][4] sau că a îndrăznit recent să vorbească despre înlocuirea orei de religie din școli cu o oră de istorie a religiilor. Aceste poziționări aparent ireconciliatorii sunt dovada că, dincolo de lupta anti-corupție care reprezintă o constantă în acțiunea ei politică, în celelalte domenii Macovei este un ghem de contradicții ideologice, un amestec de liberalism, conservatorism și populism. Mai poate însemna de asemenea că ea este influențată puternic de anturajul politic în care se află, în cazul de față de apropierea de politicieni ca Papahagi sau de grupul PPE.
Sunt românii misogini?
Întrebarea dacă sunt românii misogini, la care Udrea și Macovei au încercat în diferite ocazii să răspundă pe parcursul campaniei electorale, poate părea una banală. Răspunsul la întrebare este evident dacă ne raportăm la sondaje și studii făcute în acest sens, din care reiese că mentalitatea patriarhală rămâne adânc înrădăcinată în mintea majorității românilor.
România are cel mai scăzut Indice al Egalității de Șanse între femei și bărbați din UE, conform datelor centralizate de Institutul European al Egalității de Gen[5]. Inegalitățile între femei și bărbați pornesc din spațiul privat, acolo unde bărbatul este capul familiei iar femeia duce greul muncilor casnice și de îngrijire a copiilor, bătrânilor și bolnavilor (practic nu există parteneriat între soți în majoritatea familiilor din România, femeile petrecând în medie un număr dublu de ore pentru treburile gospodărești și de îngrijire, conform datelor INS pe 2013[6]). Inegalitățile de gen se prelungesc pe piața muncii, acolo unde există diferențe salariale și de ocupare a funcțiilor de conducere, și ajung până în sfera politicii. Un sondaj realizat de INSCOP Research la începutul lunii septembrie 2014 indica faptul că mai bine de o treime dintre români (38%) nu consideră că o femeie ar fi potrivită să ocupe funcția de președinte al țării[7]. În februarie 2014, un alt sondaj INSCOP Research arăta că dacă românii ar trebui să aleagă între un bărbat şi o femeie pentru funcția de președinte al țării, 88,1% ar prefera un bărbat[8].
Este, cu alte cuvinte, un act de curaj pentru o femeie să candideze la alegerile prezidențiale într-o țară ca România și este nevoie să se bazeze pe calități excepționale și susținere politică puternică pentru a reuși. Nu este imposibil dar este mai dificil pentru o femeie să intre într-o competiție electorală la un asemenea nivel și să și câștige.
Cele două candidate, Macovei și Udrea, au tratat diferit problema discriminării de gen: Macovei a încercat să-i nege efectele și să se arate ofensată de ideea că a fi femeie constituie un dezavantaj, în timp ce Udrea a încercat să se folosească de problema discriminării pentru a-și masca defectele și a-și contracara oponenții.
Macovei afirma înaintea campaniei electorale: ”Mi se pare jignitor şi nedocumentat, de ce să spunem că românii sunt misogini? Eu nu cred că românii sunt misogini. Sunt preşedinţi femei, sunt prim-miniştrii femei, sunt preşedinţi independenţi. Lumea se schimbă”[9]. Macovei nu a negat însă că i-a fost greu în politică: ”La un mandat, era o perioadă în care am fost sigura femeie într-un guvern de bărbaţi şi condus de un prim-ministru bărbat şi am rezistat tuturor acelor bărbaţi care, la un moment dat sau la anumite momente, urlau la mine, să semnez acte pe care le consideram ilegale. Şi pe care nu le-am semnat. Şi cu toţi aceşti bărbaţi, care nu voiau nici DNA, nici ANI, nici declaraţii de avere, nici conflictul de interese să fie infracţiune, tot le-am făcut. Da?”[10]
În schimb, Elena Udrea a ales să adreseze chiar la începutul campaniei electorale un mesaj exclusiv către femei și să sublinieze însemnătatea pe care prezența ei în alegeri o reprezintă pentru acest moment electoral: ”Mă adresez femeilor. Zece ani m-am luptat cu toate prejudecățile. Le rog pe cele care cred că nu trebuie să existe discriminare să mă ajute să fac acest pas. Fac acest pas pentru toate femeile din această țară.”[11]
Udrea, bună pentru perpetuarea stereotipurilor de gen
Elena Udrea mizează pe o strategie riscantă: aceea de a transforma dezavantajul de a fi femeie într-o armă. Le-a servit în mai multe ocazii adversarilor săi politici momeli pentru a scoate la lumină cât de sexiști și josnici pot fi. Un exemplu este momentul din timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare din luna mai, când Udrea a ales să sară cu parașuta de la 4.000 de metri pentru a-și susține colegii candidați. Imediat ce Ponta a făcut asocierea Udrea-parașută, acesta a fost acuzat de misoginie și reclamat la CNCD.
În actuala campanie prezidențială, Udrea se folosește de atributele fizice pentru a câștiga voturi. Sloganul ”bună pentru România” însoțit de fotografii photophopate ale candidatei îmbrăcată în alb și cu fustă mini, precum și pagina web ”România frumoasă” duc spre această concluzie. Efectul acestei abordări este că dă prilejul unora să arate pe față cât de misogini sunt (vezi CTP), dar, în același timp, o îndepărtează pe candidată de aura de responsabilitate și seriozitate intrinsecă funcției la care aspiră. Încercările Elenei Udrea de a arăta realizările din timpul în care a ocupat funcția de ministru al Dezvoltării și Turismului (x km de drumuri, școli și spitale modernizate, locuințe pentru tineri etc.) sunt trase înapoi de imaginea ei școlărească, infantilizată, de pe afișele electorale. În acest context, sloganul electoral al Elenei Udrea poate fi parafrazat în ”bună pentru perpetuarea stereotipurilor de gen”, adică în promovarea prejudecății că aspectul fizic și sexualizarea sunt fundamentale pentru succesul femeilor și că pe aceste atribute trebuie să mizeze cel puțin la fel de mult ca pe experiența profesională și valorile pe care le împărtășesc pentru a avea succes în carieră.
Cum se adresează candidații bărbați electoratului feminin?
Pe scurt: nu se adresează. Programul politic al lui Victor Ponta conține referiri la egalitatea de șanse însă grupurile vulnerabile de cetățeni sunt doar menționate fără a detalia nevoile fiecăruia. În schimb, există o preocupare pentru familie și creșterea natalității atât la Ponta cât și la Iohannis și Tăriceanu. Iohannis dedică o secțiune întreagă din programul său politic problemei demografice, pe care o abordează în termeni de amenințare la adresa națiunii. Sporirea natalității este pentru Iohannis singura rezolvare luată în considerare la ”problema demografică”, excluzând din discuție soluțiile migratorii. Lipsesc de asemenea referirile la politicile de reconciliere a vieții de familie cu munca, care vizează preponderent femeile, accentul în tema demografică fiind pus pe nevoile de creștere și îngrijire a copilului, fără a specifica cine se ocupă efectiv de creșterea și îngrijirea copilului mic, adică de obicei mamele și bunicile.
Concluzie
Dacă în ce privește prezența femeilor în alegerile prezidențiale 2014 avem categoric o evoluție față de trecut prin candidaturile Monicăi Macovei și Elenei Udrea, în ce privește agenda politică adresată electoratului feminin lucrurile sunt mai complicate. Cele două candidate au făcut, prin simpla lor prezență, să se vorbească mai des despre rolul femeilor în politică și în societate în general, însă felul în care ele abordează problematica discriminării de gen rămâne discutabil. Dacă ”mămica Macovei” se simte ofensată de ideea că a fi femeie reprezintă în vreun fel un dezavantaj sau că românii ar fi misogini, contrazicând studiile în domeniu, în schimb Elena Udrea se joacă cu prejudecățile sexiste până într-acolo încât riscă să le perpetueze chiar ea și să i se întoarcă înapoi ca un bumerang. Ce continuă să fie neschimbate sunt programele politice ale candidaților bărbați, la fel de oarbe ca întotdeauna la inegalitățile de gen din țara pe care aspiră s-o conducă.
[1] Vezi articolul lui Adrian Papahagi În toiul iernii vrajbei noastre se instalează și iarna demografică (febr. 2012 link: http://www.contributors.ro/editorial/in-toiul-iernii-vrajbei-noastre-se-instaleaza-și-iarna-demografica/ ) sau postarea sa din iunie 2013: https://www.facebook.com/adrian.papahagi/posts/522321901165002″ data-width=”466
[2] PRO sau CONTRA AVORT? Cum răspund eurocandidaţii Macovei, Preda, Weber, Buşoi, Winkler, Boştinaru şi Pavelescu, Gândul, 22 mai 2014 http://www.gandul.info/politica/pro-sau-contra-avort-cum-raspund-eurocandidatii-macovei-preda-weber-busoi-winkler-bostinaru-si-pavelescu-12635816
[3] Intergroup event: LGBT rights in EU Member States since the 2004 accession, apr. 2011, http://www.lgbt-ep.eu/intergroup-documents/intergroup-event-lgbt-rights-in-eu-member-states-since-the-2004-accession/
[4] Cei care au sprijinit GayFest 2011, Scrisoare de sustinere din partea Monicai Macovei, Europarlamentar, mai 2011, http://www.gay-fest.ro/noutati/ce-care-au-sprijinit-gayfest-2011/
[5] The European Institute for Gender Equality, Gender Equality Index http://eige.europa.eu/content/gender-equality-index#/country/RO
[6] INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ, Utilizarea timpului în România . Cercetarea statistică privind utilizarea timpului (TUS) realizată în gospodăriile populaţiei în perioada septembrie 2011- septembrie 2012 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/util_timpul/utilizarea_timpului_r13.pdf
[7] SONDAJ Un român din doi ar vota o femeie-preşedinte (Adevărul, 10 sept. 2014 )http://adevarul.ro/news/politica/sondaj-roman-doi-vota-femeie–presedinte-1_540f3a930d133766a8fe922f/index.html
[8] INFOGRAFIE Adevărul despre România: Ce vor românii la Cotroceni: bărbat, tânăr, de dreapta (Adevărul, 10 febr. 2014 ) http://adevarul.ro/news/politica/infografie-adevarul-despre-romania-vorromanii-la-cotroceni-barbat-tanar-de-dreapta-1_52f915cdc7b855ff563b6627/index.html
[9] Monica Macovei: Românii sunt pregătiţi pentru un preşedinte femeie, nu cred că sunt misogini, RFI, 8 august 2014, http://www.rfi.ro/stiri-politica-51558-monica-macovei-romanii-sunt-pregatiti-un-presedinte-femeie-nu-cred-sunt
[10] Macovei îi răspunde lui Udrea: Eu voi câştiga alegerile prezidenţiale, Mediafax, 25 august 2014 http://www.mediafax.ro/politic/macovei-ii-raspunde-lui-udrea-eu-voi-castiga-alegerile-prezidentiale-13140156
[11] Elena Udrea se roagă de femei să o ajute să devină președinte, Pagina de politică, 22 septembrie 2014 http://www.paginadepolitica.ro/elena-udrea-se-roaga-de-femei-sa-o-ajute-sa-devina-presedinte/