România și Siria sunt două state care au relaționat încă din perioada comunistă, așa că unor sirieni le este familiară țara. Și-o imaginează fie prin produsele Made in Romania, fie prin studenții care s-au întors după ce au absolvit facultăți românești.
Când au ajuns însă aici, nu au găsit ce își imaginau.
Am discutat cu Simina Guga despre România imaginată și România descoperită de sirienii care au fugit pentru a-și salva viețile. Guga este sociolog şi consilieră pentru imigranţi şi refugiaţi. Lucrează în special cu sirienii, cea mai numeroasă comunitate de refugiați din țară.
De ce sunt sirienii cei mai numeroși refugiați din România?
Pe de o parte, pentru că România avea o relație de prietenie cu Siria de pe vremea comunismului. Astfel, multi sirieni care au acum peste 40 de ani își amintesc cum în Siria copiii se incălțau cu pantofi Made in Romania, la fel cum românii își amintesc că în facultate, în anii 80, aveau o grămadă de colegi arabi și mai ales sirieni.
Siria trimitea masiv studenți în România, mai ales la Politehnică și la Medicină. Aceștia erau bursieri ai statului sirian și trebuiau să se întoarcă după terminarea studiilor în Siria, unde aveau posturi garantate. Însă, cât au stat în România, s-au casătorit cu femei românce, unii au avut și copii născuți aici. Cei mai mulți au plecat cu nevestele. Acesta a fost primul val de sirieni care a avut contact cu România.
Pentru sirienii care nu ajunseseră în România, produsele românești faimoase de acolo făceau din țara noastră una interesantă.
În anii 90, fiindcă aici era un fel de paradis fiscal, au venit afaceriștii, mici întreprinzători, care făceau import-export, mici magazine. Acesta a fost al doilea val, pe lângă studenți. După ce legislația a devenit mai puțin permisivă și nu le-au mai mers afacerile, o parte bună din ei s-a intors în Siria. Din nou, mulți cu neveste românce.
Când a început războiul din Siria, Ministerul Afacerilor Externe a dat un comunicat de presă că la acel moment erau vreo 15 mii de cetățeni români acolo – majoritatea erau aceste neveste românce și copiii lor cu dublă cetățenie.
Simina Guga, sociolog
Ce s-a întâmplat după ce a început războiul din Siria?
Primii care au venit au fost membrii cu familii mixte. Apoi au început să își aducă părinții, pe legea reîntregirii familiei. O altă metodă pentru a-și ajuta conaționalii să vină în România era prin invitațiile în scop de vizită. Odată ajunși aici, cereau azil, însă metoda a funcționat până prin 2014-2015.
Pe lângă aceștia, mai erau și oameni care doar tranzitau România în drum spre Europa de Vest, dar nu reușeau să mai iasă din țară și cereau azil. Până prin 2012 România nu acorda ușor azil sirienilor, fiindcă încă operau zboruri în Siria și îi puteau trimite inapoi, deși conflictul de acolo era evident.
Acum ce obstacole instituționale întâlnesc în România?
Spre exemplu situația când trebuie să li se recunoască studiile. Li se cere diploma de studii din Siria și chiar foile matricole. Gândiți-vă că începe acum un război în România și trebuie să fug. Chiar dacă am inspirația să îmi iau diploma, cu siguranță nu pot pleca și cu foile matricole fiindcă nu mi le-a dat Universitatea. Oamenii au plecat în situații foarte periculoase de acolo, cu ce au putut.
Acești oameni sunt condamnați la a nu avea un contract de muncă — legislația spune că trebuie să ai un document de studii atașat la contract. Sunt îngrozitor de mulți cei care nu au, estimez că peste jumătate din cei care sunt aici.
Cei care au făcut studiile în România sunt mai norocoși, fiindcă își pot scoate documentele din arhiva facultăților.
Continuarea aici