TEMA: Exploatarea gazelor de șist
de Roxana Bucata si Oana Dan / Articol realizat de dela0.ro in colaborare cu Think Outside the Box. / Foto: Georgi Gruncharov
Gigantul american Chevron se pregateste sa extraga gaze de sist din pamantul Moldovei, cu acordul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Afacerea pare un joc de sah cu sanatatea si viitorul localnicilor neinformati. E o poveste cu „investitii” si cuvinte pe care autoritatile se feresc sa le pronunte: poluare, cancer, sol distrus. O interventie bulgareasca ar putea fi salvarea.
In rezumat
- Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a concesionat patru perimetre ce contin gaze de sist companiei americane Chevron care va incepe exploatarea acestor zacaminte.
- Activistii de mediu contesta metoda folosita – numita fracturare hidraulica – din cauza efectelor negative asupra mediului si sanatatii localnicilor (poluarea solului, apei si aerului).
- Langa Barlad deja s-au incheiat lucrarile de prospectiune, tot ce ii mai trebuie concernului american pentru a incepe extragerea este acordul de mediu.
- Localnicii n-au fost insa informati asupra riscurilor forarii in zona. Iar activistii romani au aflat relativ recent, de la vecinii bulgari, care s-au mobilizat cu miile la proteste, determinand guvernul sa impuna un moratoriu asupra extragerii gazelor de sist.
- In Romania, insa, cuvantul cheie este secretomanie: n-avem o lege specifica a gazelor de sist, perimetrele se concesioneaza prin clasicele acorduri petroliere, parti din contracte sunt secrete. Deocamdata nu stim cat va castiga statul roman din asta. Si nici Chevron. Compania poate exploata zacamintele timp de 30 de ani, desi gazele de sist se epuizeaza dupa cinci ani.
Sefii Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) n-au calcat, probabil, in viata lor pe solul fertil din comuna Banca, judetul Vaslui. N-au trecut nici pragul casei lui Alexandru Marcel si n-au stat niciodata de vorba cu localnicii comunei moldovene. Si totusi, primii au decis in numele ultimilor, permitand gigantului american Chevron sa zgarme maruntaiele solului dupa gaze de sist si bani. La un capat al povestii se afla cateva semnaturi si 25 de milioane de dolari pe care americanii ii varsa, sub numele comercial de investitii, in Romania. La celalalt capat, sta mirat Alexandru Marcel. Care a primit recent 300 de lei de la firma subcontractata de Chevron sa ia mostre din pamantul lui. El, vecinii, dar si mai-marii comunei, usor cu globalizarea pe scarile subrede ale Romaniei profunde!, nu inteleg prea multe. Dar nici nu pun intrebari. Localnicilor nu le-a spus nimeni de apa stricata, de pamantul ruinat, de aerul greu si cele cateva boli care ar veni la pachet cu mirajul imbarcat in cursa Panamerican catre Bucuresti. Deciziile s-au luat peste ei. La judet si la centru.
Rewind. Interventia bulgareasca
Anna Pelova (22 de ani), o activista bulgara de mediu care studiaza si locuieste la Londra, isi aminteste ca pe 14 ianuarie zeci de mii de bulgari au iesit in strada sa ceara guvernului de la Sofia interzicerea exploatarii gazelor de sist. In aceeasi zi, Anna s-a alaturat conationalilor nemultumiti, participand la proteste similare desfasurate in capitala Marii Britanii.
Efortul lor n-a fost in zadar. Peste patru zile guvernul a decis sa opreasca extragerea gazelor de sist. Activistii au decis si ei ceva: sa nu se opreasca. Urmand exemplul britanicilor de la Frack Off (o organizatie non-profit care se opune exploatarii resurselor de gen), Anna si prietenii ei au inteles ca pericolul rasarea din nou peste Dunare. In Romania. Lentoarea civica de aici i-a speriat. Nimeni nu protesta fata de intentia gigantului american Chevron de-a cauta gaze in maruntaiele pamantului romanesc. „Vrem sa-i facem pe romani constienti de pericolul extragerii si exploatarii gazelor de sist”, si-au spus atunci bulgarii. Intre timp, la Sofia s-a impus un moratoriu pana la studierea exacta a riscurilor de mediu. „Daca si Romania face asta suntem pe drumul cel bun pentru o interdictie generala in UE”, spune Anna Pelova, enumerand tarile care au spus nu subiectului: Franta, Irlanda, Marea Britanie, Africa de Sud, plus 18 state americane. Activista a infiintat, alaturi de alti conationali care traiesc in Londra, Initiativa pentru o Bulgarie mai Buna. Miscarea civica isi propune sa sporeasca implicarea cetatenilor in viata publica.
„Vrem sa-i punem pe oameni in alerta”, sustine Pelova, a carei organizatie a pornit deja pe Facebook un grup de discutii pentru ecologistii romani. Se cheama „Nu vrem exploatarea gazului de sist in Romania” si are la momentul actual peste 2.500 de membri. Totusi, reactia societatii civile din Romania este inca „subtire”. Miercuri, la un apel de dezbatere au raspuns doar noua activisti. Vineri, la pranz, Partidul Verde din Romania a organizat o conferinta de presa pe subiect, vicepresedintele formatiunii deplangand lipsa de transparenta a ANRM-ului si lipsa consultarilor publice.
Din Londra, la Banca via Bucuresti
In Vaslui, insa, cautatorii de gaze se misca discret. Discret, dar cu spor. Comisarul-sef al Garzii de Mediu Vaslui, Adrian Jecu, nu stie nimic oficial despre stadiul exploatarilor din zona Barladului. Din discutiile pe care le-a avut cu colegii de la Agentia de Protectie a Mediului, a aflat, insa, ca prospectiunile s-au facut deja, dar nicio firma nu a depus deocamdata cerere pentru a obtine acordul de mediu in vederea explorarii si exploatarii zacamintelor. “Pot sa va spun ca i-am vazut circuland pe tot teritoriul Vasluiului”, ridica din umeri comisarul-sef.
Peste ei a dat si Vasile Vinatoru, primarul comunei Banca, unde firma contractata de Chevron, SC Prospectiuni SRL, a inceput cautarea de gaze inca din toamna anului trecut. “Ei au aprobare de la Consiliul Judetean Vaslui, nu au avut nevoie de aprobarea noastra. Daca de acolo le-a pus viza, ei n-au mai venit la Primarie. Si cand te duci la cineva acasa, strigi la poarta, vezi daca e acasa, nu-i acasa; asa si in comuna – trebuie sa vii la primarie sa vorbesti cu primarul, dar n-au venit. M-am dus eu la ei si i-am intrebat ce fac, dar nu mi-au dat multe explicatii”, spune primarul, care a aflat din presa ca proiectul ar fi nociv pentru mediu si oameni. “Daca arheologul de la judet a pus viza…”, se scuza pentru o clipa, apoi completeaza putin resemnat: „tot ce pot sa fac eu e sa lucrez la oameni, sa vad ce au semnat, sa le explic pericolul”.
„Nu ne ramane decat sa ne luam talpasita”
Depozitul de explozibili pe care l-au infiintat cei de la Prospectiuni in localitate a bagat frica in sateni. “Nu stim mare lucru despre gazul de sist, dar se mediatizeaza ca ar fi foarte daunator”, spune o femeie care locuieste in satul Salcioara si lucreaza la firma de crestere a pasarilor Vanbet din Banca. Nici ea, nici vecinii n-au fost vizitati de reprezentantii firmei de prospectiuni.
Pe Alexandru Marcel, insa, l-au vizitat. El este chiar unul dintre proprietarii care au primit bani pentru a permite realizarea prospectiunilor pe terenul sau. “In toata valea au fost, au platit oamenii sa intre pe terenurile lor, nu stiu cum ii cheama, ce au gasit”, spune vasluianul, care a incasat 300 de lei in schimbul unor mostre de pamant.
Frica de ce-ar putea insemna proiectul s-a raspindit mai ceva ca o barfa despre ultima escapada amoroasa, ajungand rapid la Barlad, cel mai apropiat oras. Ecaterina Hurdubaie, invatatoare in targul provincial, a aflat din presa de posibilitatea ca mai multe sate din imprejurimi sa fie distruse pentru a extrage gazele de sist. “Nu sunt de acord sa se faca asa ceva. Am inteles ca o sa injecteze apa la 1.000 de atmosfere, iar Romania nu participa cu nimic, nici cu forta de munca. Totul pentru 4% din gaze. Unul din baietii mei a studiat Geografia si mi-a explicat. Mi-a si zis <<mama, nu ne ramane decat sa vindem tot si sa ne luam talpasita>>”, se revolta invatatoarea.
La 54 de kilometri de Barlad, in resedinta de judet, discursul e mai inchegat. Autoritatilor li s-a transmis de la Bucuresti ca americanii de la Chevron au preluat licenta de exploatare de la firma Regal Petroleum. Mai exact, dupa cum explica Elena Caramalau, consilier in cadrul directiei Petrol din Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, s-a semnat „un acord petrolier pentru petrol, titei, gaze condensate, gaze libere si gaze neconventionale”. ANRM a mai dat si acorduri petroliere pentru trei perimetre din zona Dobrogei, documente aflate acum in circuitul de avizare prin hotarare de guvern. Daca va primi aprobarea, Chevron poate demara procedurile de explorare, dezvoltare si exploatare a resurselor. Concesiunile sunt pe 30 ani.
La Alexandru Marcel n-a venit nimeni cu o explicatie asa de detaliata. El n-a inteles ce cauta americanii in pamantul moldovenesc. Lui si vecinilor lui ar trebui sa li se spuna ca prospectiunile constau in stabilirea tipologiei si marimilor depozitelor dintr-o anumita zona. Si asta intr-un limbaj mai accesibil. Apoi, sa li se explice despre faza de explorare care prezinta cateva riscuri, etapa in care sunt trasate continuturile, permeabilitatile si posibilitatile de a extrage anumite substante din acele depozite. In final, sa li se prezinte si riscurile asociate ultimei etape – exploatarea – ce consta in extragerea respectivelor gaze din adancuri.
VID NORMATIV Gaze nelegiferate
Exploatarea gazelor de sist, desi se realizeaza dupa o metoda foarte diferita de cea a hidrocarburilor, este inclusa sub umbrela acelorasi prevederi legislative. „Nu exista pe site-ul ANRM nicio referire clara la gazele de sist. Nu pot sa aplic legislatia de la carbuni sau titei la gazele de sist pentru care am cu totul alta tehnologie. Romania nu are o legislatie pentru gazele de sist”, explica Georgeta Ionescu, geolog, jurist si vicepresedinte al Partidului Verde, precizand ca aceasta este o problema europeana, pe care legiuitorii de la Bruxelles si-au propus sa o rezolve revizuind cadrul juridic din domeniu. „ANRM gaseste temei in legea petrolului, cand toata lumea spune ca nu se aplica legislatia clasica din domeniul hidrocarburilor”, adauga Ionescu. Ecologista a aflat de intentia Chevronului de a exploata gazele de sist in zona Barladului la inceputul anului, de pe retelele de socializare. Acolo unde subiectul a fost lansat si promovat de vecinii bulgari, uimiti ca activistii romani au amortit odata cu gerurile naprasnice.
Ca in multe alte situatii, ANRM a „vegheat” si a decis in numele celor care platesc taxe la buget, fara sa solicite macar opiniile autorizate ale societatii civile. Minimizand, in plus, si riscurile de mediu despre care vorbesc studii de specialitate, dar si ONG-uri din afara Romaniei. Elena Caramalau, consilier la ANRM, expediaza scurt subiectul: Chevron ne va anunta in curand ca nu exista riscuri „prea mari” de mediu. Iar superiorii sai, care au semnat nota de fundamentare trimisa catre Guvern scriu la capitolul „Impactul asupra mediului”, in acelasi spirit autoritar, ca acesta se va determina in conformitate cu prevederile legislatiei, fara sa mentioneze in ce etapa a proiectului se va intampla asta. Mai mult, ANRM da asigurari, in acelasi document, ca in acordul de concesiune anexat contractului sunt stabilite toate aceste conditii de mediu. Respectivul acord, insa, este secretizat – compania Chevron invocand clauza secretului comercial – si nu va fi publicat in Monitorul Oficial odata cu contractul incheiat cu gigantul american. Mai mult, Caramalau subliniaza calm ca atat valoarea contractului, cat si cantitatea de resurse care vor fi exploatate sunt informatii secrete.
Singurii agitati sunt vecinii bulgari care ii imping pe romani la actiune, in mediul virtual al Facebook-ului.
Problema viitorului guvern
“Am pornit acest grup pentru a sprijini actiunile diverselor miscari din Romania impotriva deciziilor guvernului”, explica Galin Mihalev, un artist bulgar de 34 de ani indragostit de Vama Veche si de Asia, si un infocat activist de mediu. El a infiintat practic grupul de discutii de pe Facebook impotriva exploatarii gazelor de sist. Daca valorificarea acestui tip de resursa este atat de nociva pentru mediu, de ce guvernul roman nu spune nu, pana la elucidarea controverselor, asa cum a facut cel bulgar? „Din cauza banilor! Marile companii de gaz si petrol inregistrate in SUA nu au voie sa faca publica suma pe care o platesc guvernelor locale pentru a obtine permisiunea de a fora. Fireste, o parte din acesti bani merge direct la bugetul national, dar alte parti merg in conturile personale ale membrilor guvernului care incuviinteaza lucrarile de exploatare”, explica bulgarul.
- Fotografii de la multiplele proteste din Bulgaria gasiti pe site-ul lui Georgi Gruncharov.
Mai mult, riscurile de mediu legate de fracturarea hidraulica – singura metoda de extragere a gazelor de sist cunoscuta si aplicata – devin realitati de-abia peste cativa ani de la inceperea lucrarilor, sustine Mihalev. „Asa ca pica in raspunderea viitorului guvern”.
Doua tari, un singur pamant
Chevron intentioneaza sa foreze si in Dobrogea, iar in aceasta regiune Romania si Bulgaria impart aceeasi zona de panza freatica. Daca apa din teritoriul romanesc se polueaza cu sute de chimicale toxice, apa Bulgariei poate fi infectata de asemenea, explica Anna Pelova. „Ca sa nu mai spun ca pamantul Dobrogei este cel mai bun pamant agricol al Bulgariei”, continua ea, avertizand si asupra situatiei din Vrancea, unde se fac planuri pentru forari. Conform activistilor de mediu, vor fi afectate placile tectonice si asta poate cauza cutremure.
„Suntem doua tari, dar pamantul e unul. Problema voastra e si problema noastra, mai cu seama ca guvernul vostru in acest moment nu intentioneaza sa interzica extractia gazelor de sist”, mai spune activista, subliniind ca asta este o problema globala care trebuie insa rezolvata local. Timpul, insa, se scurge in defavoarea oamenilor.
RISCURILE EXPLOATARII
- Poluarea apei potabile si contaminarea apelor subterane
- Poluarea solului cu substante toxice si radioactive folosite in procesul de extragere
- Poluarea aerului
- Risc ridicat de destabilizare a solurilor, ceea ce poate duce la alunecari de teren sau cutremure
- Distrugerea florei si a faunei
- Efecte nocive asupra sanatatii oamenilor din cauza substantelor chimice folosite in procesul de extractie si care pot cauza diferite boli (Sursa: organizatia britanica Frack Off)
Pe scurt, despre gazele de sist
Gazele de sist difera de cele conventionale prin faptul ca sunt extrase din roci la adancimi foarte mari, unde permeabilitatea este redusa. Pentru a le scoate este, deci, folosita o medota numita fracturarea hidraulica (fracking), foarte contestata de activistii de mediu. Respectiva tehnologie consta in despicarea rocilor, in mod artificial, la adancimi de 3-6 kilometri. In medie, 60 de milioane de litri de apa sunt injectate la fiecare lovitura in sol, sub o presiune imensa. Apa este amestecata cu substante chimice foarte toxice si cancerigene, cum ar fi benzenul si etilena, explica reprezentantii organizatiei britanice Frack Off. „De obicei amestecurile de substante chimice sunt un secret al companiei”, spun acestia.
Gazul de sist eliminat din roca este extras prin tubul sondei. Problema este ca jumatate din apa contaminata chimic ramane in subteran, fiind ulterior retrasa si turnata in iazuri, de unde exista riscul sa se scurga in apa subterana. Mai mult, in timpul acestui proces, cantitati mari de metan sunt emise in atmosfera, producand efecte de sera mult mai daunatoare decat dioxidul de carbon. Alte probleme constau in faptul ca perimetrele de acest gen se exploateaza cinci ani in medie, fata de cele conventionale care pot fi exploatate timp de cateva decenii. In plus, forajele presupun folosirea unui numar mare de sonde (conform calculelor Agentiei de Protectia Mediului din SUA, una din 20 de sonde este rupta in cadrul acestui proces), dar si utilizarea unor enorme cantitati de apa.
Costurile extragerii gazelor de sist sunt insa de cinci ori mai mari decat in cazul celor conventionale, ceea ce se traduce in preturi mai mari de vanzare. Uimitor, directorul ANRM, Alexandru Patruti declara recent pentru Hotnews.ro ca redeventele pentru gazele de sist ar trebui sa fie mai mici decat pentru cele conventionale. „Dupa ce ca imi poluezi apa, pe care apoi nici in agricultura nu o pot folosi, tu, stat, vii pe urma si spui ca nu vrei sa castigi nimic din asta”, se declara contrariata Georgeta Ionescu. „Cum au stat de sute, mii de ani neexplorate in solurile romanesti, aceste zacaminte ar mai putea sta inca un deceniu sa zicem, pana gasim metode de exploatare prietenoase cu mediul”, conchide ea.