Acesta este, în mare (excluzînd, din rațiuni de accesibilitate, punctele privind ecologia, migrația, recunoașterea Palestinei) programul politic sub care Podemos a participat la alegerile europene din 2014 și care, mai mult decît platforma națională, dă măsura gîndirii partidului spaniol. La fel ca toate documentele programatice ale Podemos, acesta a fost rezultatul unei elaborări colective (folosind infrastructura participativă a mișcării Indignados, inițial, care îmbină dezbaterile live, contribuțiile individuale online și „referendumurile digitale“).
1.1– Plan de salvare concentrat asupra creării de locuri de muncă decente în țările din sudul Europei
Program de investiții și politici publice pentru reactivarea economică, crearea de locuri de muncă de calitate și reconversia modelului de producție, către o economie bazată pe inovație, care să contribuie la binele comun, ținînd cont de criterii de responsabilitate socială, etică și de mediu.
Promovarea locului primordial al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în crearea de locuri de muncă, punînd în evidență rolul entităților din economia socială. O politică de achiziții publice favorabilă IMM-urilor, care să cuprindă clauze sociale în adjudecarea contractelor.
Reducerea zilei de lucru la 35 de ore și a vîrstei de pensionare la 60 de ani, ca mecanisme de redistribuire echitabilă a muncii și a bunăstării, favorizînd concilierea familială.
Interzicerea concedierilor (în masă) cu plăți compensatorii (această problemă a făcut subiectul unei adevărate campanii din partea strămoașei Podemos, IU – Izquierda Unida/ Stînga Unită)
Derogare de la reformele codului muncii introduse după declanșarea crizei: 2010, 2012 și Legea 3/2014 (care prevede reduceri masive, timp de 2 ani, la contribuțiile sociale datorate de angajator pentru contracte pe perioadă nedeterminată încheiate între martie și decembrie 2014, n. IP).
Stabilirea de mecanisme de combatere a precarizării muncii, cu precădere în cazul tinerilor, pentru a contracara emigrația tinerilor (din nou, o idee preluată de pe agenda IU, n. IP).
Eliminarea firmelor de intermediere în Resurse Umane (Empresas de Trabajo Temporal – ETT; în Spania, e vorba preponderent de munci sezoniere – majoritatea contractelor sînt în domeniul serviciilor; IU consideră ETT ca fiind responsabile pentru exploatarea muncitorilor sezonieri din agricultură, n. IP). Creșterea semnificativă a salariului minim pe economie (în Spania, se stabilește anual de către Guvern, în funcție de PIB, de productivitatea națională medie sau de creșterea participării muncii în PIB, n. IP) și stabilirea unui salariu maxim în funcție de salariul minim pe economie. Dreptul la o pensie publică non-contributivă, de calitate și care să garanteze o viață decentă după pensionare, a cărei valoare să pornească de la salariul minim pe economie.
Derogare de la ultima reformă a pensiilor și interzicerea privatizării sau a tăierilor în sistemul public de pensii.
Stabilirea de politici redistributive pentru reducerea inegalității sociale la nivel național și comunitar (UE). Convergența cheltuielilor sociale din PIB cu media UE.
1.2 – Auditarea cetățenească a datoriei
Auditarea cetățenească a datoriei publice și private pentru a determina care părți ale acestora pot fi considerate ilegitime, pentru a lua măsuri împotriva celor responsabili și a declara non-plata datoriei ilegitime. Reeșalonarea restului datoriei și derogare de la articolul 135 al Constituției spaniole (articol care se ocupă cu principiul stabilității bugetare, contractarea de împrumuturi publice, deficit bugetar național, n. IP) cu scopul de a garanta drepturile sociale în fața intereselor creditorilor și a deținătorilor datoriei. Coordonarea auditărilor și a proceselor de reeșalonare cu alte țări UE. Reglementarea relațiilor private de îndatorare pentru a împiedica clausele abuzive.
1.3 – Transformarea Băncii Centrale Europene (BCE) într-o instituție democratică pentru dezvoltarea economică a țărilor
Crearea de mecanisme de control democratic și parlamentar asupra BCE și supunerea acestei autorităților politice. Modificarea statutului BCE și includerea, ca obiective prioritare, a creării de locuri de muncă decente în ansamblul UE, a prevenirii atacurilor speculative i a susținerii finanțării publice a statelor, prin răscumpărarea directă a datoriei publice pe piața primară, fără limitări. Susținere prioritară a finanțării cheltuielilor sociale ale statelor și a acelor sectoare economice, sociale și teritoriale în situația cea mai defavorizată, prin mecanisme redistributive și atunci cînd e necesar, prin crearea de bonduri sociale europene. Diferențierea legislativă între băncile comerciale și cele de investiții, reglementînd activitățile speculative ale celor din urmă.
1.4 – Crearea unei Agenții Publice Europene de Rating
Crearea unei Agenții Publice Europene de Rating care să se substituie celor trei existente, private, care determină azi politica economică a UE. Va funcționa conform cu criterii democratice, transparente și independente de interesul comercial privat.
1.5 – Reorientarea sistemului financiar pentru a consolida principiul unei bănci în serviciul cetățeanului
Aprobarea de măsuri destinate să democratizeze modul de funcționare a entităților bancare și a caselor de economii. Lărgirea competențelor organismelor publice de creditare precum ICO (Institutul de Credit Oficial, bancă publică finanțată prin emiterea de titluri cu dobîndă fixă, cu dublă misiune – bancă de credit pentru companii și agenție financiară a statului, calitate în care se ocupă de acoperirea pagubelor în caz de dezastru, de susținerea exportului, de finanțarea economiei sociale etc., n. IP), astfel încît să fie asigurată creditarea sectoarelor excluse.
Garantarea fluxului de credite cu dobînzi preferențiale către IMM-uri, cooperative și PFA, acordînd prioritate acelor întreprinderi care se ghidează după criterii democrative și de responsabilitate socială, etică și de mediu. Promovarea băncilor etice și cooperative.
Stabilirea unei taxe pe cîștigurile bancare pentru reinvestirea productivă. Reglementarea publică a tipurilor de dobîndă de bază la nivelul economiei.
Interzicerea instrumentelor financiare care fac posibile speculațiile financiare, de exemplu așa-numitele vulture funds (care investesc, practic, în default-uri iminente, n. IP).
Reorientarea unor instituții precum FROB (Fondul de Restructurare Bancară, stabilit de Guvernul Spaniei în 2009, finanțat cu cca 100 de miliarde de dolari și destinat salvării caselor/ băncilor de economii) și SAREB (Societatea de Gestiune a Activelor provenind din Restructurarea Bancară, o așa-numită bad bank care administrează activele neperformante ale celor patru bănci naționalizate de Spania în scopul salvării lor, n. IP), pentru a le converti în instrumente dedicate recuperării ajutoarelor publice acordate băncilor. Modificarea criteriilor de evaluare și adjudecare a Fondurilor Europene pentru Dezvoltare, pentru a asigura utilizarea lor etică. Crearea unei bănci publice cu administrare democratică, sub control social efectiv, plecînd de la vechile case de economii transformate astăzi în entități bancare și recapitalizate cu bani publici.
1.6 – Recuperarea controlului public în sectoarele strategice ale economiei
Recuperarea controlului public în sectoarele strategice ale economiei: telecomunicații, energie, alimentație, sănătate, domeniul farmaciei și cel al educației, prin achiziția publică a unei părți din ele, fapt care să garanteze o participare majoritar publică în consiliile de administrație și/sau crearea de companii de stat care să ofere aceste servicii în mod universal.
Dotarea acestor companii cu statute care să impună drept finalitate prioritară oferirea către cetățeni și accesul lor universal la aceste servicii. Susținerea asociațiilor și grupurilor implicate în procesul denunțării abuzurilor și fraudelor comise de entitățile bancare și de marile companii din sectoarele strategice. Limitarea privatizărilor companiilor, recunoscînd dreptul patrimonial al cetățenilor asupra companiilor publice și caracterul de simplu administrator al statului în ceea ce le privește. Se va considera, astfel, că orice privatizare trebuie făcută prin referendum, de vreme ce presupune vînzarea de active colective aparținînd tuturor cetățenilor.
Auditarea riguroasă a costului real al sectorului energetic și al electricității. Unificarea costurilor energetice ale întregii UE, evitînd situațiile de abuz și competiție neloială. Sprijin pentru producția de energie de către persoane fizice.
1.7 – Schimb fluid și transparent de informație fiscală între toate Administrațiile europene de profil
Derogare de la secretul bancar și stabilirea unei norme obligatorii pentru toate entitățile financiare stabilite în Europa, care să oblige la accesul facil al administrațiilor publice la toate informațiile privind clienții, indiferent de țara în care operează direct sau prin filiale. Stabilirea de sancțiuni pentru infracțiunile grave ale entităților și jurisdicțiilor care nu colaborează.
1.8 – Obligativitatea, pentru toate companiile multinaționale și filialele lor, să răspundă pentru activitățile lor în termeni globali și separat pentru fiecare țară
Implementarea de măsuri menite să pună capăt practicilor fiscale agresive și delocalizării profitului societăților multinaționale, eliminînd posibilitățile de eludare fiscală aduse de lipsa de unitate în legislațiile privind impozitarea persoanelor juridice.
Stabilirea unui model nou cu scopul de a evita dubla impunere și a preveni frauda fiscală, cu sancțiuni penale și obligația returnării prejudiciului.
Creșterea democrației economice, facilitînd participarea angajaților în consiliile de administrație ale companiilor și, astfel, în managementul acestora, cu acces deplin la informațiile relevante și date contabile. Unificarea sistemelor de contabilitate europene într-un mod care să nu permită înregistrări virtuale așa cum sînt amortizările și deteriorările, cu scopul de a reflecta fidel profitul companiilor.
1.9 – Urmărirea și înăsprirea sancțiunilor pentru delicte fiscale
Urmărirea și înăsprirea sancțiunilor pentru delicte fiscale. Implementarea Taxei Tobin pe tranzacțiile financiare. Clasificarea delictelor fiscale pornind de la 50.000 de euro fraudați și dezvoltarea mecanismelor și mijloacelor destinate urmăririi acestora. Înăsprirea sancțiunilor pentru astfel de delicte, penalizînd cu precădere acele entități financiare care oferă produse sau servicii menite să faciliteze evaziunea fiscală. Eliminarea paradisurilor fiscale de pe teritoriul UE și coordonarea cu celelalte țări pentru a obține eliminarea celorlalte paradisuri, prin stabilirea de măsuri ca urmărirea penală și sancționarea companiilor care-și plasează capitalul acolo (impozitarea investițiilor provenind din paradisuri fiscale la 50% din valoarea tranzacției) (Paradisurile fiscale sînt o discuție lungă în Spania. La ultimele alegeri – cele europene -, PSOE/ Partidul Socialist a propus o listă neagră a lor, la fel și Primavera Europea, o coaliție de stîngiști, naționaliști federaliști și verzi care a obținut, în final, un loc în PE).
1.10 – Politică de impozitare justă, orientată către distribuția bunăstării/ bogăției și în slujba unui nou model de dezvoltare
Politică de impozitare justă, orientată către distribuția bunăstării/ bogăției și în slujba unui nou model de dezvoltare. Eliminarea tuturor posibilităților de eludare din partea marilor averi și corporații, reflectată în legislațiile naționale, făcînd efective principiile de generalitate, echitate și progresivitate. Impozitarea marilor averi și fiscalitate progresivă pe venit. Mărirea categoriilor de impozitare a persoanelor juridice. Recuperarea impozitului pe proprietatea imobiliară bazată pe principiul echității, cu un minim dedus pentru locuința familială în funcție de venit, fără scutiri pentru a doua locuință și cu creștere progresivă în funcție de valoarea imobilului. Eliminarea mecanismelor de eludare fiscală precum SICAV (Societate de Investiții cu Capital Variabil, un instrument financiar foarte prezent în Franța, Luxemburg, Malta, Spania, Elveția…; printre avantajele fiscale de care beneficiază în Spania se numără un impozit de doar 1%, n. IP). Eliminarea privilegiilor fiscale ale capitalului financiar. Aplicarea unui TVA mult redus pentru bunuri și produse de bază. Modificarea Directivei 2006/112/CE, privitoare la sistemul comun de TVA, prin introducerea unei clase crescute de taxă pe valoarea adăugată, de 30-35% pentru produsele de lux. Cotele pentru achiziția unor astfel de bunuri nu vor putea face obiectul deducerilor. Coordonarea reformei fiscale la nivel european pentru a face efective aceste principii. Solidaritate fiscală intraeuropeană și cooperare cu țările emergente.
1.11 – Sprijin susținut pentru schimbarea modelului de producție prin punere la punct a unui sistem de Cercetare, Dezvoltare și Inovație cu valoare adăugată sporită
Susținere bugetară și dezvoltare accelerată a centrelor publice de Cercetare, Dezvoltare și Inovație, favorizînd astfel întoarcerea cercetătorilor spanioli din străinătate. Dotarea cu resurse pentru dezvoltarea de politici de mobilitate coerente, capabile să sprijine în mod real schimbul de cunoștințe în toate domeniile. Reducerea categoriei bugetare destinată cheltuielilor militare pentru a o reorienta către sectorul cercetării, cu precădere cea fundamentală. Alcătuirea de programe de Cercetare, Dezvoltare și Inovație orientate către obținerea unui beneficiu comun care să se întoarcă la cetățeni, în strînsă colaborare cu universitățile publice.
Promovarea unui model de producție orientat către reechilibrarea activității productive între diferitele țări UE.
1.12 – Dreptul la un venit minim garantat
Dreptul la un venit minim garantat pentru fiecare cetățean pentru simplul fapt de a exista, cu o valoare minimă la nivelul pragului de sărăcie, cu scopul de a permite un nivel de viață demnă. Venitul minim garantat nu înlocuiește Statul bunăstării, ci încearcă să-l adapteze la realitatea socio-economică. Înlocuirea prestațiilor sociale aflate sub nivelul acestui venit de bază. Finanțarea lui printr-o reformă progresivă a IRPF (impozitul pe veniturile persoanelor fizice, un impozit direct progresiv în Spania, n. IP) și a luptei împotriva fraudei fiscale.
3. Să cîștigăm egalitatea, să construim democrația
3.1 – Demararea unui proces constituțional democratic care să garanteze că drepturle sociale și culturale au același statut ca drepturile civile și politice, adică sînt consubstanțiale condiției cetățenești.
Stabilirea unui sistem de garanții susținute la nivel european pentru garantarea protecției efective a dreptului la sănătate, la educație, la locuire, la pensie, la viață independentă a persoanelor cu dizabilități, îngrijirea persoanelor dependente, protecția în fața șomajului și a excluziunii sociale, protecția drepturilor sexuale și reproductive, concilierea vieții profesionale cu cea familială, dreptul la oraș, mobilitate și transport public și accesul la justiție.
3.2 – Sprijin activ pentru politicile orientate către garantarea calității serviciilor publice în toate aceste medii, promovînd o viață demnă și liberă și deplina dezvoltare a persoanelor în condiții de autonomie, libertate și egalitate.
Serviciile publice trebuie protejate ca drepturi esențiale ale condiției de cetățean și ca atare trebuie protejate de speculația privată. Serviciile publice se vor finanța printr-un sistem de impozite progresive și non-finale, cu criterii de justiție și bunăstare socială, recunoscută și protejată constituțional. Se va efectua, de către administrație, un audit al privatizărilor și subcontractărilor serviciilor publice și se va face o derogare de la toate legile, directivele, ordinele și decretele care vor fi prevăzut privatizarea directă sau indirectă a serviciilor publice esențiale.
3.3 – Plan de șoc pentru eliminarea inegalității între femei și bărbați la locul de muncă, pentru a face efectiv dreptul uman la muncă în condiții echitabile și independența economică a femeilor.
Demararea de măsuri menite să garanteze egalitatea salarială nu doar în cazul locuilor de muncă egale, ci și în relație cu meserii cu responsabilități egale, calificare egală, educație egală etc., combătînd prin politici active discriminarea în muncă, ce implică feminizarea sectoarelor de muncă cele mai precare și cu cea mai redusă retribuție salarială.
Regularizarea muncii domestice și a îngrijirii persoanelor dependente și eliminarea direcțiilor sistemului fiscal și al sistemului de prestări servicii care susțin inegalitatea de gen.
Diviziunea și socializarea serviciilor de îngrijire pentru a garanta bunăstarea persoanelor prin următoarele căi: concilierea vieții profesionale cu cea personală/familială atît pentru femei, cît și pentru bărbați, susținînd responsabilitatea comună a bărbaților și femeilor în munca de îngrijire, prin măsuri precum stabilirea de concedii de maternitate și paternitate non-transferabile, egale și obligatorii și dreptul la reducerea zilei de lucru atît pentru femei, cît și pentru bărbați. Garantarea accesului la un sistem de creșe și grădinițe public, universal și de calitate.
3.4 – Garantarea dreptului la sănătate și a unui model de asistență medicală publică, asigurată universal, echitabil și gratuit, cu acoperire bugetară prioritară și fără excluderea nici uneia dintre persoanele care trăiesc în oricare dintre țările UE. Acest model va fi realizat prin participarea democratică a tuturor membrilor comunității medicale.
Reintroducerea în sectorul public a tuturor centrelor și spitalelor privatizate. În acest scop, se va face o derogare de la toate legile care au permis această privatizare și de la RDL (Decretul-lege regal) 16/2012 care a înlocuit modelul universal de sănătate cu cel de asigurare, ducînd la excluderea diferitelor colectivități pe baza situației lor administrative, legale sau de muncă. Mărirea numărului de angajați în sănătatea publică.
Interzicerea explicită a coplății în sistemul de sănătate și farmacii.
Implementarea unui model de sănătate finanțat prin impozite directe, gestionat public, cu o organizare democratică și o administrare transparentă și eficace, și bazat pe integrarea și coordonarea dintre Asistența Medicală Primară și Asistența Specializată și între serviciile de Sănătate Publică și Serviciile Sociale.
Luarea în considerație a dreptului la întreruperea voluntară de sarcină în condiții de siguranță, libertate și gratuitate, în cadrul rețelei publice. Garantarea dreptului la o moarte demnă, fără încrîncenarea terapeutică actuală la care sînt supuși mulți pacienți, și a dreptului la o sănătate mentală orientată către subiect, care să evite medicalizarea și instrumentalizarea suferinței psihice.
Retragerea imediată a legilor sau dispozițiilor care-i deposedează pe cetățenii UE sau le diminuează în orice fel dreptul legitim la asistență medicală în țara de origine, independent de durata șederii în afara acestei țări sau a țării de rezidență permanentă.
Elaborarea unui plan pentru promovarea implementării unei asistențe medicale universale pentru toți cetățenii UE în oricare dintre țările membre, considerînd asistența medicală ca fiind unul dintre drepturile lor fundamentale.
3.5 – Garantarea dreptului la cunoaștere, la formare academică și la educație publică, gratuită, laică și universală, la care să participe în mod democratic toți membrii comunității educaționale
Înghețarea procesului de privatizare a educației și a tuturor serviciilor școlare. Administrarea centrului școlar trebuie să rămînă în mîinile propriilor organe de conducere, generînd participarea democratică și consensul în cadrul comunității educaționale.
Stabilirea de mecanisme care să garanteze un sistem educațional deschis către inovația pedagogică, descentralizat, inclusiv și care să contribuie la reducerea inegalităților sociale, acordînd o atenție specială diversității individuale și culturale a tuturor studenților și care să susțină practicile de cooperare și întrajutorare.
Implementarea în planurile de învățămînd a unor instrumente care să susțină inovația, gîndirea critică, procesele creative și educația profesională, și care să garanteze protecția limbilor minoritare la nivel european.
Eliminarea oricărei subvenții și ajutor pentru învățămîntul privat, inclusiv parteneriatele public-privat (escuela concertada e în Spania o școală privată finanțată de Stat printr-un acord specific, n.IP), orientînd banii economisiți astfel către finanțarea și îmbunătățirea centrelor publice. Pe durata învățămîntului obligatoriu, el trebuie să fie gratuit.
Demararea de măsuri orientate către garantarea gratuității materialelor școlare pentru toți copiii din UE în instituții publice de învățămînt, gratuitatea învățămîntului între 0 și 3 ani în centre publice și gratuitatea, în funcție de venit, a cantinelor sociale în toate centrele de învățămînt.
Creșterea ajutoarelor publice pentru studenții cu dificultăți economice.
Adoptarea de angajamente pentru dezvoltarea unei politici europene de alfabetizare tehnologică a tuturor grupurilor sociale și de generație, acordînd o atenție speicală grupurilor cu cele mai mari dificultăți și riscuri de excluziune digitală, ca de exemplu persoanele cu dizabilități și cele în vîrstă.
3.6 – Legislație menită să împiedice formarea de monopoluri sau oligopoluri în domeniul comunicației
Separarea prin lege a deținerii grupurilor financiare de cele de comunicare, garantînd astfel independenția tuturor mediilor de informare față de diferitele guverne și mari consorții de afaceri.
Crearea de media publice în serviciul cetățeanului, cu administrare democratică și independentă de guvernele care se succed. Legislație destinată instaurării unei cote minine de media publice și independente. Crearea unei agenții europene de știri independente, controlată democratic și de către cetățeni. Nici o companie sau grup nu va putea deține mai mult de 15% dintr-un mediu de comunicare, fie el presă scrisă, radio, televiziune, internet sau sector editorial.
3.7 – Garantarea dreptului la o locuință decentă
Moratoriu asupra creditului ipotecar/imobiliar pentru Prima Casă în cazul familiilor cu dificultăți la plata împrumutului și anularea imediată a datoriei în cazul practicilor frauduloase sau de rea-credință dovedită din partea entității financiare. Reeșalonarea datoriei va include corecția valorii sale în funcție de prețul locuinței ipotecate (în special în cazul scăderii în valoare), iar ratele nu vor depăși 30% din veniturile pe familie, garantînd un nivel de viață demn.
Stabilirea de mecanisme de ștergere a datoriei pentru a ușura situația de urgență locațională. Înghețarea imediată a tuturor evacuărilor din locuința de reședință și a evacuărilor sediilor de mici întreprinderi.
Darea în plată (datum in solutum; schimbarea obiectului obligației, care nu mai este plătită în natură, ci printr-un alt bun sau o altă prestație echivalente, conform înțelegerii părților, preexistentă sau survenită; există oarecum și în dreptul civil românesc – n. IP) cu caracter retroactiv, susținută de o legislație care să împartă echitabil riscurile operațiunilor financiare și protejează dreptul datornicilor de bună-credință de a-și putea reface viața economică.
Adoptarea unui Plan European pentru Locuințe, bazat pe crearea unui parc de locuințe publice și cu chirie socială, impozitînd imobilele nelocuite nedate în chirie socială. Acces privilegiat la chirie socială pentru toți cetățenii fără locuință și în situație de excluziune socială, pentru tinerii care părăsesc căminul părintesc, pentru mame singure, femei abuzate și alte grupuri cu nevoi speciale. Administrarea parcului de locuințe va trebui să se facă democratic și să garanteze participarea cetățenească.
Susținerea închirierii în defavoarea achiziției de proprietăți, acordînd subvenții familiale pentru locuință în funcție de chirie.
Dezincriminarea ocupării, de către familii sau persoane în situații de vulnerabilitate sau fără casă, a locuințelor goale aparținînd băncilor, sau a locuințelor goale timp de peste un an aflate pe listele agențiilor imobiliare. Limitarea acțiunilor administrative sau juridice la redarea uzului către proprietarul legitim în cazul în care respectivul imobil se dovedește necesar pentru susținerea familiei sale.
Considerarea furnizării de lumină, apă și încălzire ca fiind un drept fundamental inalienabil, care trebuie garantat de către companiile publice. Actualizarea proprietarilor și a Registrului de proprietate deținut de serviciile de apă, gaz și electricitate, pentru a afla utilizarea locuințelor și pentru a crea un Registru al Locuințelor Neocupate. Adoptarea de impozite directe progresive pe proprietatea imobiliară secundară și subutilizată.
3.8 – Garantarea drepturilor sexuale și reproductive și a dreptului de a decide asupra propriului corp pentru toate persoanele
Dezincriminarea avortului și accesul universal garantat la întreruperea voluntară de sarcină în sistemul de sănătate publică pentru toate femeile.
Accesul garantat al tuturor persoanelor la educație sexuală, la metode contraceptive sigure și la tehnici de reproducere asistată în sistemul public de sănătate, independent de starea civilă, orientarea sexuală sau identitatea de gen.
Accesul garantat la o maternitate și paternitate libere, cu măsuri de protecție socială care să facă imposibilă discriminarea la locul de muncă pe motiv de sarcină, maternitate sau paternitate.
Depatologizarea transsexualității și dreptul tuturor persoanelor de a-și schimba sexul din punct de vedere medical și/sau civil.
(…)
4.6 – Apărarea păcii
Referendum cu forță de lege asupra ieșirii Spaniei din NATO. Respingerea intervențiilor militare pentru rezolvarea conflictelor internaționale.
Închiderea bazelor militare străine în state terțe.
Promovarea relațiilor de solidaritate între popoare. Un rol asumat al UE pentru pacea mondială și crearea unui Serviciu Civil de Pace a cărui activitate să rămînă circumscrisă domeniului intermedierii și care să înlocuiască intervențiile armate. Susținerea de noi tratate de dezarmare.
5. Să cucerim suveranitatea, să construim democrația
5.1 – Derogarea de la Tratatul de la Lisabona
Derogarea de la Tratatul de la Lisabona pentru ca serviciile publice să nu mai fie supuse principiului competitivității și să nu poată fi transformate în entități comerciale, așa cum s-a întîmplat cu cele care au construit Europa neoliberală și antidemocratică; deschiderea unui proces care să se îndrepte către o refundamentare a instituțiilor UE prin intermediul unei adunări constituante.
5.2 – Modificarea Tratatelor de Liber Schimb
Abandonarea procesului de aderare la Tratatul de Liber Schimb dintre SUA și UE. Inițierea unui proces de revizuire substanțială a Tratatelor de Liber Schimb cu America de Sud.
Revizuirea substanțială a politicii comerciale a Uniunii Europene și susținere pentru o policită comercială bazată pe respectul drepturilor omului (ceea ce implică revizuirea acordurilor comerciale cu țări care încalcă în mod flagrant aceste drepturi, de pildă, Israelul), cele sociale și ale muncii, accesul universal la servicii publice, suveranitatea alimentară, controlul piețelor financiare și a fluxurilor de capital, și liberul schimb de informație și cunoaștere. Aceasta, încercînd să întărească respectarea suveranității țărilor, regiunilor și comunităților de a dezvolta micul comerț local în defavoarea intereselor multinaționalelor.
Înghețarea procesului de negociere a TTIP (acordul de liber schimb cu SUA); revizuirea tuturor acordurilor de liber schimb deja semnate cu țări din Africa, America de Sud și Asia.
Dezvoltarea relațiilor economice și a formulelor de cooperare, căutînd o mai mare integrare economică la centru, în materie de finanțe, comerț și investiții, cu țările din sudul Europei, America de Sud și Maghreb, ca punct de plecare.
5.3 – Încetarea Acordurilor Bilaterale
Încetarea Acordurilor Bilaterale. Stabilirea de criterii de democratizare, transparență și raportare pentru toate procesele luării de decizii macro în domeniul politicilor economice. Marile decizii macroeconomice trebuie să fie precedate de o dezbatere publică reală și de referendumuri cu caracter obligatoriu.
5.4 – Obligativitatea ratificării democratice a schimbărilor constituționale
Includerea în normele existente a necesității ratificării democratice cu participare populară efectivă pentru schimbările care afectează Constituțiile țărilor membre.
Garantarea faptului că orice decizie de importanță majoră pentru populație, luată de instituțiile europene, va fi aprobată de aceasta.
5.5 – Garantarea desfășurării de referendumuri
Noua organizare juridică trebuie să aibă în vedere referendumurile cu caracter obligatoriu și inițiativele legislative populare drept element-cheie a participării democratice. Este esențială promovarea, dinspre Parlamentul European, a reformelor în toate țările membre, pentru ca deciziile cu caracter strategic să trebuiască să fie supuse unui referendum în fiecare țară.
Reforma Constituției spaniole pentru a garanta desfășurarea de referendumuri în astfel de cazuri și retragerea măsurilor aprobate fără participarea populară democratică.
5.6 – Crearea de mecanisme de control democratic și măsuri anticorupție
Crearea de mecanisme de control democratic și mijloace anticorupție centrate pe transparentizarea procesului de achiziție a contractelor publice, a finanțării partidelor politice, a cotizațiilor, beneficiilor patrimoniale și veniturilor aleșilor publici.
Pentru a evita profesionalizarea politicii și a garanta controlul democratic efectiv a alegătorilor asupra aleșilor publici, sînt propuse următoarele măsuri:
- Salariu maxim nu mai mare decît salariul mediu stabilit la nivelul țării unde au fost aleși;
- Limitarea în timp a exercitării funcției publice la nu mai mult de două mandate;
- Prezentarea publică și regulată a conturile în fața alegătorilor, care să includă: declarația de venituri, accesibilitatea alegătorilor la procesul politic și electoral, menționarea cheltuielilor din bani publici și detalierea cheltuielilor generate din exercitarea activității politice;
- Revocabilitatea permanentă a aleșilor publici;
- Aplicarea strictă a principiului incompatibilității între exercitarea unei funcții publice și orice altă activitate remunerată;
- Eliminarea privilegiului de pensionare cu pensie maximă după șapte ani de cotizare;
- Contribuții fiscale datorate de aleșii publici egale cu cele ale oricărui cetățean;
- Abolirea primirii de două sau trei tipuri diferite de pensii din fonduri publice;
- Stabilirea de mecanisme pentru evaluarea îndeplinirii programelor electorale.
Reforma cadrului normativ destinat desemnării Procurorului General, a membrilor Consiliului Suprem al Magistraturii (Consejo General del Poder Judicial), a membrilor Curții de Conturi (Tribunal de Cuentas) și Curții Constituționale (Tribuna Constitucional).
Anularea jurisdicției speciale (aforamiento – în Spania, senatorii și deputații nu pot fi judecați decît în instanțele superioare, echivalente ale Curții de Apel și Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, n. I.P.) pentru membrii tuturor camerelor.
Interdicția cumulării de funcții publice (primar, senator, deputat, eurodeputat). Anularea rambursării cheltuielilor electorale.
Implementarea unei directive care să oblige Statele la revizuirea structurii instituționale și care să permită eliminarea instituțiilor care au aceleași atribuții sau nu sînt necesare (guvernele locale în Spania).
5.7 – Recunoașterea dreptului de decizie
Recunoașterea drepturilor tuturor popoarelor Europei de a se autoconstitui și de a-și decide viitorul (în acest fel, Podemos recunoaște dreptul la independență al Cataloniei și al Țării Bascilor, n. I.P.).
Selecție și traducere de Iulia Popovici