Ipoteza după care se ghidează Ponta deocamdată, el şi echipa lui, e că în turul doi se mobilizează dreapta şi-i va face probleme.
Eu propun o altă ipoteză de la care să pornim. Fără Antena 3, fără bogdanteodoreşti care se cred maeştrii manipulării, fără moguli, fără mutre preocupate să anticipeze mersul lumii pe 10 ani, PSD n-ar fi avut probleme în 2009 să pună un preşedinte, fie el şi Geoană. Şi la aceste alegeri Ponta e “ajutat” să comită din ce în ce mai multe gafe din relaxare. Aia cu nazismul n-a fost o greşeală, a fost o figură retorică oportunistă, premierul s-a pliat pe o comparaţie făcută zilnic la Antena 3. Omul a vrut să vorbească precum moderatorul prieten.
Diferenţa dintre B1 şi A3 e că ăia de la B1 vorbesc ca Băsescu, în timp ce Ponta vorbeşte ca ăia de la A3.
E bine să ne reamintim ultimele alegeri prezidenţiale. Versiunea simplă e foarte cunoscută. Băsescu a cîştigat cu voturi record în străinătate şi basta. E un adevăr că au fost voturi suspecte în exterior. Dar nu doar astea au pierdut alegerile pentru Geoană. La asta mai adăugăm şi bancul cu “mai bine îl închideam p Geoană în casă între turul 1 şi turul 2″, banc cu o bună doză de adevăr. Tot nu e suficient.
Mă intrigă poveştile promovate de “analişti de media” care nu au habar cît de complicat funcţionează un fenomen precum Antena 3. După mulţi de la dreapta, Antena 3 face şi desface minţile poporului. Chestiunea a intrat în mod tragicomic şi în raporturi MCV trimise cu morgă de “europeni”. În 2009 sau înainte, la prima suspendare, Băsescu avea mult mai puţină presă decît acum (între timp oamenii lui au cu ce-şi plăti campanii şi canale media, procentele căzute se compensează în bani şi prezenţă publică). Antena 3 ataca cu toate forţele. Au – cu unele întreruperi generate de politica PC – un deceniu de tunuri puse pe Băsescu.
Fără Vântu, Patriciu, Voiculescu, fără jurnalişti care să facă studiouri demne de cauze mai bune pentru demascarea băsismului, TB zbura de acum 5 ani.
Cum explicăm că aceste atacuri feroce au contat de fapt foarte puţin? Să încercăm iarăşi o ipoteză. Atacurile au fost violente dar au fost prea puţin frontale. Cînd spui că Băsescu a tăiat din sadism pensii e spectaculos, dar e ineficient, pentru că nu explici de unde vine sadismul, cum funcţionează el în relaţie cu noul boost de putere european oferit unor lideri politici baltici sau români în a experimenta austerităşi dure. Critica Antenei 3 a fost ineficientă pentru că a fost show, nu politică.
Episodul copilului lovit de Băsescu ne poate fi util în analiză. Inamicii lui TB au făcut rost de filmuleţ, l-au cîntărit şi analizat şi plasat cu atîta măiestrie încît au generat efect zero. La televiziunea lui Vîntu, Patriciu a scăpat în avans informaţia; cîteva zile mai tîrziu, Dumitrescu ziaristul îl difuzează cu măiestrie în timpul interviului cu Băsescu – vai, domnul preşedinte, a apărut un filmuleţ etc. Era evident că lovea copilul. Ce nu era evident era că nu trebuia să le-o serveşti oamenilor ca la proşti, s-o manevrezi, s-o înscenezi atît de mult încît s-o anihilezi complet.
Antena 3 şi alţii ca ei au vîndut spectacolul antiBăsescu dar, involuntar, şi cu un deosebit simţ al pieţei şi al dorinţei de succes comercial (a se vedea cît de mult se laudă Badea că e un megaPRODUS – el nu mai e om, e cod de bare, atît de bun e), au devenit dependenţi de Băsescu. Băsescu egal profit. Mai mult, ei chiar se cred eroii preţei libere neînţelegînd avantajele din start oferite de patronajul lui Voiculescu. Furia oarbă anti-Băsescu e ca furia oarbă propusă de FoxNEWS cu diverse ocazii: efecte politice imediate nu prea obţii, dar spectacol ai grămadă. Scenariul ideal pentru astfel de televiziuni este cel de acum: să fii la putere şi să cîştigi bani pe piaţa liberă înscenînd opoziţia.
Fără Antena 3 nu s-ar fi produs o primă suspendare care n-a făcut altceva decît să ducă victimizarea băsesciană la înalte culmi. Fără Vîntu, Voiculescu şi măreţele lor calcule mediatice, aproape sigur PSD l-ar fi învins pe Băsescu în 2009. A doua suspendare a venit firesc după o ură justificată, dar foarte prost explicată şi slab exploatată politic. A rămas pur spectacol.
Avem un candidat clar favorit, Ponta, care se pune singur în situaţii din ce în ce mai grele, neforţate de nimeni. Propunerea de suspendare a lui Tăriceanu este o astfel de declanşare a unei crize cînd nu te doare capul. (În mod logic PSD va trebui să refuze iniţiativa şi s-o păstreze doar la televizor – numai că Antena 3 turbează şi guvernanţii vor fi probabil nevoiţi să le amintească ceva dizgraţios: că nu mai sînt la patron, că depind de ANAF, deci de Ponta… – nici nu vreau să mă gîndesc la momentul în care voi regreta o Antena 3 independentă în delirul ei).
Băsescu-inamicul-comod e obsesia echipei Ponta, dar ei gîndesc din ce în ce mai mecanic: să le facem cadouri unor grupuri clare de de votanţi şi cu restul o scoatem din show. PSD e prizonierul micului ecran. Băsescu a fost omul unui alt tip de comunicare media (aia prin stenograme). De aceea ultimul a fost mai bine ancorat (într-un mod dubios, pretins anticorupt) în realitate decît PSD şi a reuşit, contrar unor desfăşurări spectaculoase anti, să rămînă în funcţie. PSD a crezut în manipulare prin media neînţelegînd – la fel ca şi mogulii – că manipularea nu se poate face fără ideologizare. Priviţi cît de bine funcţionează trupele de talibani conservatori sau derapaţi la dreapta susţinute de TB. Sînt capabili să-ţi explice şi fără să-şi fi luat salariul de două luni ce important ar fi să privatizăm sănătatea şi ce bine ar fi dacă le-am lua tot sprijinul săracilor (“care nu muncesc”). Banii şi spectacolul or fi buni, dar în politică ideologia funcţionează perfect – asta în timp ce toţi băsescienii îţi ecxplică fukuyamist că opoziţia stînga-dreapta a murit.
Băsescu a fost singurul care a făcut mobilizare ideologică. PSD pare că vrea doar să copieze linia oportunistă: Troica et comp. urmate cu sfinţenie. Şi crede în manipulare prin televizor. Ca multe alte grupări social-democrate europene simt că cea mai mică consolidare ideologică ar însemna fisurarea unui soi de echilibru magic în care cred cu toţii şi conservatorii, şi pesediştii.
Politicienii nu mai vor contact cu cetatenii, ci cu “demografice”. Se pot frige foarte rau. Şi ne pot frige foarte rău. Şi nu pentru că ar fi mari manipulatori. Ci pentru că, exact ca nişte emisiuni TV bune sau proaste, după ce se termină, lasă în urmă în continuare nişte facturi reci şi clare de plătit.