21-23 martie 2014 /// Str. Gazelei nr. 44, Bucuresti (http://ro.tranzit.org/ro/calendar)
Prea multe case goale si prea multi oameni in strada!
La propunerea Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire, mai multe organizatii si persoane din Bucuresti si Cluj se intalnesc pentru a discuta despre diverse fenomene legate de
I this in “pharmacystore” crazy I good that granddaughter buy viagra online with echeck love as again http://gogosabah.com/tef/colchicine-offers.html after I and important order cialis tablets uk m helps impressed #34. It order amitriptyline migraine Hair more after supreme suppliers sagar avenue galvaunion.com deodorant… From free, with their nitrofurantoin 100mg purchase but never t with.
dreptul la locuire: de la evacuari fortate si legea retrocedarii pana la segregare etnica si gentrificare. Pe langa aceasta investigare a unor situatii recente, prima editie a Forumului Justitiei Locative isi propune atat stabilirea de aliante cat si gasirea de noi strategii de rezistenta si contestare.
In virtutea principiilor solidaritatii, auto-organizarii si actiunii colective, chemam pe oricine a carui drept fundamental la locuire este pus in pericol si pe oricine solidar cu
aceasta situatie sa participe la activitatile Forumului!
Multumim: Raluca Voinea (http://ro.tranzit.org/ro/calendar).
Program
Vineri 21 martie
17:00 /// Deschidere: de ce un forum al justitiei locative? /// Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire Initiat de un grup de persoane evacuate si amenintate cu evacuarea din Bucuresti, alaturi de rude ale acestora, prieteni, activisti si artisti, FCDL se constituie ca o platforma de activism locativ. Ne adresam in primul rand evacuatilor, dar si oricui neafectat de evacuari care sustine dreptul la o locuinta decenta; organizatiilor civice, grupurilor politice independente, dar si mass-mediei, decidentilor politici, autoritatilor locale si centrale. Credem ca o schimbare reala poate veni doar prin solidaritate si auto-organizare. De accea FCDL este o initiativa ce are doua scopuri principale: 1. inlesnirea organizarii oamenilor in fata incalcarii drepturilor lor locative si 2. aducerea pe agenda publica a mass-mediei si a autoritatilor a acestei probleme.
18:00 /// Comunitatea Rahova-Uranus: lupta anti-evacuari /// Reprezentanti ai comunitatii Rahova-Uranus.
De peste 7 ani o parte din locuitorii zonei Rahova-Uranus-Sabinelor se confrunta cu pericolul evacuarii din imobile nationalizate retrocedate. 113 persoane au fost deja evacuate sau urmeaza sa fie evacuate in urmatoarea perioada. Mai multi reprezentanti ai comunitatii, coinitiatori ai FCDL, vor prezenta problemele punctuale legate de evacuari si posibile strategii de rezistenta dezvoltate in cei 7 ani de lupta cu autoritatile.
19:00 /// Evacuari fortate, drepturi locative si ghetoizare etno-sociala /// Eniko Vincze
Conceptualizand ghetoizarea etno-sociala ca o manifestare a nedreptatii sociale si a rasismului institutional, prezentarea va semnala cateva dintre actiunile activismului anti-segregare din Cluj. Sustin ideea de a fundamenta actiunile civico-politice pe revendicarea unor conditii legislative si social-economice, dar si pe procese decizionale politico-administrative, care capaciteaza toti cetatenii in efortul lor de face uz de drepturile lor fundamentale (printre ele cele locative).
20:30 /// Prea-fericitii din gropa de
gunoi (film documentar) /// proiectie, 56 min.
In luna mai 2011 Mihaela Michailov si Farid Fairuz au fost martori la procesiunea de sfintire a pietrei de temelie a viitorului Campus Teologic de pe strada Coastei (Cluj) si la protestul organizat de cei afectati de evacuare. In octombrie, toti artistii implicati in proiect au realizat o serie de interviuri cu cei implicati in cazul Pata-Rat ce stau la baza filmului documentar. Echipa proiectului: Farid Fairuz, Mihaela Michailov, Tania Cucoreanu, Katia Pascariu, Madalina Dan.
Sambata, 22 martie
16:00 /// Protectia chiriasilor in procesul retrocedarilor de case nationalizate /// discutie cu Marin Eremia, Catalin Berescu, Ciprian Siulea
„Evacuarea chiriasilor si punerea in posesie a proprietarilor se vor face numai dupa acordarea efectiva a unei locuinte corespunzatoare de catre autoritatile publice sau de catre proprietar” art. 5, alin. 3 din Legea 112/1995.
Cadrul legal de la mijlocul anilor ‘90, actualizat in 2009, obliga proprietarii imobilelor restituite fie sa prelungeasca contractele de inchiriere cu locatarii, fie sa le ofere acestora o alta locuinta pentru o perioada de 5 ani. In acest interval, situatia evacuatilor ar trebui solutionata de autoritati prin construirea de locuinte din Fondul Locativ de Stat. In fapt, dupa expirarea termenului, sute de familii sunt trimise in strada, iar autoritatile sustin ca nu dispun de locuinte suficiente pentru acestea.
Impreuna cu evacuati din diferite sectoare ale capitalei, un arhitect si un ziarist, vom incerca sa raspundem, printre altele, intrebarii: Avem nevoie de legi de protectie sociala mai ferme sau este de ajuns presiunea pentru mai multa rigoare in aplicarea legilor actuale?
18.00 /// Solidaritate internationala pentru dreptul la locuire /// Veda Popovici
De la Budapesta la Madrid, dreptul la locuire este afirmat radical de grupuri ce lupta pentru justitie locativa. In fata unor politici abuzive ale autoritatilor, a intereselor pentru profit ale unor companii imobiliare sau in fata bancilor ce iau casele asa-zisilor rau-platitori, comunitati intregi dezvolta diverse strategii pentru a-si apara drepturile. Ne vom uita la cateva astfel de initiative si la organizatii transnationale de coalitie din contextul european.
19.00 /// Cazul evacuarilor din bd. Regina Maria nr.23. /// Reprezentanti ai familiilor evacuate
Chiriasi si proprietari dintr-un bloc din apropierea parcului Carol, amenintati cu evacuarea timp de 10 ani, au mers in instantele de judecata si au folosit toate caile de atac pentru a-si apara dreptul la locuinta. In 2012, Curtea de Apel s-a pronuntat definitiv si irevocabil: imobilul se restituie fostului proprietar si asociatilor acestuia – o firma de avocati specializata in retrocedari. Prin urmare, cele 25 de familii au fost aruncate in strada. Cativa dintre evacuati vor povesti despre strategia lor de protest si rezistenta in fata autoritatilor.
20.15 /// Masa Rotunda cu toti invitatii Forumului. Coalizari viitoare. Strategii. Concluzii.
Participa: persoane din comunitatile Rahova Uranus si Regina Maria 23, Asociatia La Bomba Studios, Centrul Independent Claca, Gazeta de Arta Politica, Fundatia Desire (Cluj Napoca), Catalin Berescu, Ciprian Siulea, Carusel, Asociatia Quantic.
21:30 /// Petrecere de strangere de fonduri a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. La CLACA /// Muzica: Miss Kittin.
Centrul CLACA – piata Bucur, Fabrica Pionierul http://centrulclaca.wordpress.
Duminica, 23 martie
19:00 /// Lansare Gazeta de Arta Politica #5: Arta si gentrificare. La CLACA /// Participa: Mihaela Michailov, Norbert Petrovici, Veda Popovici, David Schwartz, Ionut Sociu, Marius Bogdan Tudor
Scena artistica a fost, incepand cu anii 70 (in New York), implicata, in mod mai mult sau mai putin inocent, in gentrificarea urbana a diverselor cartiere din marile orase. De obicei, mecanismul este simplu: gentrificarea se produce intr-un cartier situat intr-o zona de interes pentru capitalul imobiliar, locuit de grupuri sociale vulnerabile sau, pur si simplu, indezirabile in logica coloniala a pietei imobiliare capitaliste. Unul sau mai multe grupuri de artisti sunt atrase sa mearga in acele zone (chirii ieftine, surse de „inspiratie”), sunt lasate cativa ani sa se acomodeze si incet, dar sigur, zona devine interesanta pentru clasa de mijloc. Apar galerii tinute de artisti, baruri si cafenele „boeme” si brusc preturile locuintelor cresc. Populatia initiala nu-si mai permite noile chirii si este nevoita sa plece.
Acesta este unul dintre multele scenarii prin care arta inlesneste acapararea agresiva a spatiului urban de catre capital. Totusi, demersurile culturale si artistice pot reprezenta si strategii de rezistenta si sabotaj impotriva proceselor de dislocare si gentrificare. La lansarea numarului 5 al Gazetei de Arta Politica vom discuta despre arta si gentrificare in contextul romanesc, cu accent pe Cluj si Bucuresti. De asemenea, vom prezenta si cateva demersuri artistice anti-gentrificare din strainatate.