Peisajul molcom al artei românești a fost zguduit de gestul ofensator al cântărețului pop, CRBL (Eduard Mihai Andreianu). Artistul a postat pe contul personal de facebook o fotografie în care Coloana Infinitului îi ieșea dintre picioare, ca un falus înălțându-se spre cer. Fără să stea prea mult pe gânduri românii s-au simțit lezați de acest gest, iar presa s-a grăbit să titreze un așa-zis scandal de proporții.
Deși am o certitudine că CRBL nu și-a propus un gest artistic în linia frondei dadaiste, din cauza dezbaterilor din presă care l-au determinat pe cântăreț să-și ceară scuze, aș vrea să inversez puțin problema întrebându-mă ce anume ofensează contemporaneitatea.
Arta a transgresat de mult toate limitele omului modern. Am asistat de-a lungul anilor la interpretări umoristice ale capodoperelor muzeale, vandalizări, scandaluri de natură mistică, recontextualizări etc. O listă de experimente care se poate întinde pe pagini întregi, din care rezultă că toate limitele stabilite până acum, au fost cel puțin o dată încălcate. Nici o perioadă din istoria artelor universale nu a fost mai obsedată de a transgresa decât contemporaneitatea. Pe fondul experimentelor anterioare (cazurile singulare care au trecut proba timpului şi au radicalizat paradigma vizualului), nevoia de a contrazice legea prin împingerea nelimitată a limitei devine agresivă. Funcţia cathartică a artei transgresează mesianismul şi tabu-urile lui, mistificând natura sexuală a individului. ‚Alibiul’ artiştilor transgresivi a fost acela al maximei libertăţi necesare actului creator. Omul și-a câștigat libertatea de-a privi fără constrângeri arta și de-a se raporta în diverse maniere la capodopere.
Tot ce a revoltat de-a lungul timpului a fost dezbătut, analizat etc. Situația lui CRBL este inedită. Artistul postează fotografia – nici măcar obscenă – pe facebook și în scurt timp este hulit. Ca să accentueze gravitatea mesajului transmis de fotografie, Realitatea tv citează un turist palestinian care afirmă nici mai mult nici mai puțin “că în ţara lui, dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, un astfel de gest ar fi fost sancţionat radical”. Mi se confirmă în mod repetat că tot mai mulți jurnaliști sunt niște nulități absolute, inculți și fără simțul penibilului.
Cum ar putea ofensa memoria lui Brâncuși fotografia postată de CRBL pe pagina personală de facebook? Oare devine mai puțin important în istoria artei universale dacă una dintre lucrările sale este pusă ad-hoc într-o compoziție sexuală? Fără să fie nevoie de prea mult simț al umorului, fotografia în cauză este cel mult o promovare alternativă și ridicolă a Coloanei Infinitului.
Ofensa închipuită de jurnaliști are la baza o la fel de închipuită venerare a artei în spațiul românesc și implicit orgoliul nemăsurat vizavi de meritele altora (în cazul de față, Brâncuși). Cazurile nefericite ale lucrărilor Domnișoara Pogany și Cumințenia Pământului nu atrag atenția presei. Iar muzeele sau galeriile goale nu sunt amintite nici măcar în fluxul de știri care se derulează pe burtiere. Jurnaliștii ar putea aduce arta în sfera dezbaterii publice, într-o manieră consistentă. Cu excepția obscenității nu i s-a reproșat nimic lui CRBL. S-a instrumentat o așa-zisă știre de scandal, fără cea mai mică bază. Cum a profanat CRBL memoria lui Brâncuși? Sculptor care, în fond, a fost un spirit ludic și cu simțul umorului.