Chestiunea locuirii sociale şi cu precădere cea a evacuărilor efectuate în urma retrocedărilor ilustrează perfect legătură dintre corupţie şi sărăcie.
- Retrocedările: asupra lor pluteşte întotdeauna suspiciunea de corupţie, pentru că până la urmă imobilele nu mai ajung la proprietarii de drept, ci în patrimoniul unor companii care cumpără drepturi litigioase. Cum se fac aceste retrocedări ridică semne de întrebare, sunt tot felul de cazuri în Bucureşti care pot ilustra drumul alambicat în instanţa al imobilelor retrocedate.
- Evacuaţii – cei care locuiesc în aceste clădiri au închiriat de la stat, Administraţia Fondului Imobiliar (AFI)/fost ICRAL aceste locuinţe. Ei ştiu de cele mai multe ori de ani de zile că urmează a fi evacuaţi şi au dosare la primării pentru locuinţe sociale. Nici nu (mai) contestă retrocedarea. Numai că ei nu sunt niciodată o prioritate. Pe măsură ce avansează retrocedările, creşte şi numărul de cereri de locuinţe sociale. Ce aşteaptă autorităţile locale să se întâmple ? Cât mai rezistă oraşul cu un număr crescând de oameni în stradă ?
- Că problema e ignorată cu nonşalanţă de autorităţi stă dovadă faptul că o parte din cei care au plecat de pe Berzei/Buzeşti pentru construcţia Bulevardului Uranus şi-au găsit spaţiu de locuire tot printre familii care urmează a fi evacuate, cum se întâmplă acum în Vulturilor 50.
- Mă întreb : cine şi cum primeşte locuinţă socială dacă aceste cazuri, sociale şi devenite urgenţe, sunt ignorate? Şi aici suspiciunea de corupţie pluteşte asupra felului în care primăriile dau locuinţe.
- Suspiciunea de corupţie e mare şi pentru că lipsa de transparenţă e totală. Opacitate absolută adică. Care e fondul locativ al primăriilor am ştiut vreodată ? Nu. Vorbesc atât de AFI, cât şi de primăriile de sector şi primăria mare. Dincolo de faptul că sunt ocazia perfectă pentru a genera şpagă de luat (ştiu cazuri de consilieri municipali care au spus unor tineri că ar costa în jur de 10.000 euro pentru a le împinge dosarul în faţă, pe listă), locuinţele sociale ale primăriilor servesc la a ţine aproape susţinătorii si clienţii de partid. Adică nu pot să nu mă gândesc decât la asta în condiţiile în care cresc cererile iar primăriile îşi aruncă una în curtea alteia pisica alocării de spaţiu locativ.
- Ce fac oamenii care ajung în stradă, când nu ajung să locuiască cu alţi evacuabili sau la familiile prietenilor? Mulţi au copii care merg la şcoală, alţii au slujbe din care se întreţin. Fără locuinţă, vor cădea în cercul vicios al sărăciei din care greu mai pot ieşi.
- Cel mai grav e că de fapt autorităţile nu respectă legea care spune că înainte de a fi evacuaţi, oamenii trebuie să aibă unde să stea. Dacă am avea resurse, am putea da în judecată autorităţile şi să le forţăm să se ţină de această obligaţie – obligaţie care, nerespectată, încalcă oamenilor un drept. Trebuie neapărat ca de fiecare dată să facem asta în loc să respectăm de la început legea ?
- E campanie electorală. Vom fi din nou revoltaţi că unii dintre cetăţeni îşi vând votul. De ce nu ? Eu nu mi-l vând, dar spun că dacă unul dintre candidaţi pune în dezbatere publică subiectul evacuărilor, sărăcia şi corupţia din jurul retrocedărilor şi al locuirii sociale, mă gândesc să-l iau serios în calcul la vot. Pentru că e o trăsătură de sistem. Că asta cu mândria de a fi român sau nu, creştin sau nu, basist sau nu, nu ţine deloc de foame şi de adăpost şi nici loc de politici anti-sărăcie. Asigurarea unei locuinţe (şi aici includ şi subvenţionarea chiriilor şi alte forme de asigurare a unui adăpost) ar trebui să fie o prioritate pentru toţi şi să ne gândim întâi la asta înainte de a le cere acestor oameni să se ducă să muncească. Cei mai mulţi dintre ei chiar muncesc şi neavând locuinţă, îşi vor pierde locul de muncă, copiii nu se vor mai duce la şcoală, şi uite aşa le uşurăm drumul spre sărăcie. E uşor să spui la muncă sau la şcoală stand pe fotoliu cu cafeluţă în mâna.
Situaţia asta cu evacuaţii e foarte convenabilă pentru primari şi consilieri, că evacuaţii sunt de obicei romi, săraci, ne-educaţi şi nu se supără nimeni că vor ajunge în stradă. Autorităţile locale rămân cu locuinţe sociale din care să mai facă şi cine trebuie un ban, sau pentru care tot cine trebuie şi poate va cere voturi la schimb.
Apropos: dacă oamenii aceştia nu mai au adresă pe buletin, ei unde votează?
PS: 15 septembrie 2014, de la 09h00, Vulturilor 50, sector 3: http://fcdl.ro/jur-de-100-de-persoane-din-sectorul-3-sunt-aruncate-strada/