Europa de Est şi Asia Centrală: costul uman al crizei economice

Două dintre cele mai mari bănci pentru dezvoltare au întrebat peste 38.000 de familii cum au fost afectate de criză .    Potrivit unui raport  publicat miercuri, aproximativ 70% dintre respondenţii din Europa de Est şi Asia Centrală au declarat că au fost nevoiţi să-şi reducă cheltuielile pentru sănătate şi produse alimentare de bază din pricina crizei economice mondiale.

Femei cărând bidoane cu apă în apropierea satului Gargara, aflat la 110 km sud de capitala Tajikistanului, Dushanbe. O treime dintre respondenţii din aceastăţarăasiatică au declarat că cel puţin un membru al familiei lor şi-a pierdut slujba în urma crizei. Foto: Stringer/Reuters

Sondajul Viaţa în Tranziţie, realizat de două dintre cele mai mari bănci pentru dezvoltare din lume – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială – a chestionat membrii a peste 38.000 de gospodării din 29 de ţări ale Asiei, Europei Centrale şi de Est, şi din cinci ţări vest-europene – Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Suedia. Unele dintre principalele întrebări la care a căutat să răspundă studiul au fost: Cum au făcut oamenii faţă crizei economice? Mai au ei încredere în viitor? Sunt mulţumiţi de viaţa lor?

“Economiile de tranziţie” ale Europei Centrale şi de Est au fost unele dintre cele mai afectate de restrângerea creditării: în întreaga regiune, PIB-ul a scăzut cu până la 5,2%, salariile muncitorilor au fost  reduse, mulţi şi-au pierdut slujbele, iar sumele trimise de cei plecaţi la lucru în străinătate s-au diminuat. “Această răsturnare de situaţie s-a produs după un deceniu de creştere susţinută, care a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale populaţiilor aflate în tranziţie: între 1999 şi 2006, peste 55 de milioane de oameni au scăpat de sărăcie,” precizează raportul.

În opt ţări –  Croaţia, Letonia, Lituania, Muntenegru, România, Slovenia, Turcia şi Ucraina – peste jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că unuia dintre membrii familiei lor i-a fost redus salariul ca urmare a crizei. O treime dintre respondenţii dinLetonia,MacedoniaşiTajikistanau declarat că unul dintre membrii familiei lor şi-a pierdut slujba.

Pentru a se descurca, unii şi-au luat încă o slujbă sau au lucrat ore suplimentare. Alţii şi-au redus cheltuielile. Potrivit studiului, cele mai sărace dintre familii, aproape o treime dintre subiecţi, erau înclinate să-şi diminueze cheltuielile pentru sănătate sau produse alimentare de bază, precum laptele, fructele, legumele şi pâinea. Familiile mai înstărite, însă, tind să facă economii la produsele de lux, sau să se împrumute de la prieteni şi rude.

Grafic interaciv aici

Deasemenea, anchetatorii au vrut să afle cât de mulţumiţi erau oamenii de vieţile lor şi cât de încrezători erau în viitor. Între altele, oamenii au fost întrebaţi cât de corupte considerau că sunt instituţiile publice ale ţărilor lor, sau cât de răspândite sunt mita şi alte forme “neoficiale” de plată. Cei mai mulţi respondenţi consideră că nivelul corupţiei nu a scăzut.

Iată câteva dintre punctele de interes ale raportului:

– 30% dintre intervievaţi au declarat că unuia dintre membrii familiei lor i-a fost redus salariul, iar 17% că şi-a pierdut slujba.

-Aproape 25% au supravieţuit crizei luându-şi o a doua slujbă, sau lucrând peste program.

-În comparaţie cu o anchetă anterioară, realizată în 2006, nivelul de satisfacţie al populaţiei nu s-a modificat semnificativ. Studiul arată că 42,7% dintre cei intervievaţi s-au arătat mulţumiţi de vieţile lor, în comparaţie cu cei 44,2% din 2006.

-Suedia şi Germania au cele mai înalte niveluri de satisfacţie, urmate deTajikistan–ţaracu cel mai mic PIB pe cap de locuitor. Familiile din România se declară cele mai nemulţumite de viaţa pe care o duc.

-Încrederea generală în viitor a scăzut de la 55% la 49%, deşi locuitorii regiunilor din Asia, Europa Centrală şi de Est par să fie mai optimişti decât cei din cele cinci ţări vest-europene studiate.

-Uzbekistanul pare cea mai optimistă dintre ţările studiate, cu 80% dintre respondenţi declarând că au încredere într-un viitor mai bun.

-În niciuna dintre ţările studiate, cei intervievaţi nu par să fi observat o scădere semnificativă a nivelului corupţiei. Cele mai corupte instituţii sunt considerate a fi poliţia rutieră, instanţele civile şi autorităţile din domeniul sanitar.

Subiecţii au fost chestionaţi cu privire la susţinerea pe care o acordă economiei de piaţă şi democraţiei, dar şi cu privire la încrederea pe care o au în bănci, instituţii financiare şi investitori străini. Pentru BERD, studiul demonstrează relativa rezistenţă a economiilor de tranziţie. Instituţia cu sediul la Londra, aflată, în acest an, la cea de-a 20-a aniversare, are ca obiectiv stimularea tranziţiei către economiile bazate pe piaţa liberă, promovarea iniţiativelor private şi a antreprenoriatului în ţările pe care le împrumută, şi utilizează informaţiile rezultate în urma anchetei pentru alcătuirea programelor sale.

“Privind către viitor, avem motive de speranţă,” spune ancheta. “În pofida şocurilor, de-a lungul următorilor patru ani, familiile aşteaptă o îmbunătăţire a poziţiei lor sociale. Experienţele prin care au trecut în timpul crizei sugerează faptul că nişte mecanisme de siguranţă socială mai eficiente şi mai precise ar putea contribui la susţinerea şi mai larga distribuire a beneficiilor unei creşteri anticipate.”

Mai jos, am extras câteva date esenţiale, punându-le alături de rezultatele anchetei din 2006 (în care cele cinci ţări vest-europene nu erau incluse). Le puteţi descărca aici.

 Data summary

 Sursa

Traducere: ALexandru Macovei