E timpul să ieșim toți în stradă – Nu e doar rușinos ci e revoltător! Nu se mai poate!

Vasile Ernuhttp://www.ernu.ro
Vasile Ernu este esciitor născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (UniversitateaAl.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al edituilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în Liberatatea, România Liberă, HotNews, Timpul şi Adevărul, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. Fondator al platformei: criticatac.ro. Volume: Născut în URSS (Polirom 2006, 2007, 2010, 2013, 2020, 2024), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom 2010), Intelighenţia rusă azi, (Cartier 2012), Sînt un om de stînga (Cartier 2013), Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2015, 2017, 2020), Intelighenţia basarabeană azi (Cartier 2016), Bandiţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2016, 2017, 2021), Izgoniții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2019, 2022), Războiul pisicilor. Ilustrații: Veronica Neacșu (Cartier, 2019), Jurnal la sfîrșitul lumii I (Editura Cartier 2019), Sălbaticii copii dingo ( Polirom 2021, 2022, 2024), Jurnal la sfîrșitul lumii II (Editura Cartier 2023), Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Editura Trei 2023) Premii: Premiul pentru debut al României literare 2007; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România 2007; Premiul Tiuk!2009, Premiul Matei Brancoveanu pentru Literatura 2015; Premiul revistei Observator cultural 2017 - Eseistică / Publicistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2019 – Eseu / Publicistică / Memorialistică; Premiul revistei Observator cultural 2022 - Memorialistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2022 - Eseu / Publicistică / Memorialistică. Este tradus în peste zece limbi.

Președintele amenință greviștii: „Cum îndrăznește cineva să pună în pericol examenele naționale?”. Președintele proiectului ”România (ne)educată” sparge greva. Se găsesc ”mărunțișuri” ca o ultimă formă de umilință a profesorilor.

Fac grevă profesorii pentru mărire de salariu dar se măresc salariile organelor de forță. E halucinant.

Scriu în primul rând ca un părinte al cărui copil merge la școală și care este foarte interesat de soarta școlii românești.

Zilele trecute am vorbit cu un tânăr profesor din rural. Făceam programul pentru vară. Aveam o școală de vară unde tema era educația. Aveam un subiect: Libertatea și drepturile: cum sunt ele studiate în sistemul de învățământ.

Cineva mi-a spus de un bun profesor din rural, tânăr și dedicat copiilor, specialist în științe socio-umane. L-am căutat, l-am găsit și l-am invitat. Și mi-a spus ceva ce m-a făcut să mă simt furios, neputincios, rușinat și revoltat simultan.

– Domnule Ernu, aș veni cu mare plăcere dar vara merg la munci afară, să strâng bani ca să pot trăi în cursul anului și să predau.

Să plângi, să urli? Sau mai bine să protestăm.

Cum e posibil să se ajungă aici? Tinerii profesori în mâinile cărora le lăsăm copiii și viitorul acestei țări să nu poată trăi din munca lor, să meargă la munci necalificate „afară”, în timpul vacanței, pentru că România secolului XXI, membră NATO și UE, nu poate să-și plătească decent profesorii.

Ce e rușinos în acest caz e faptul că un profesor, mai ales la început, nu poate trăi decent și e condamnat la sărăcie și subzistență. Munca lui este denigrată, subapreciată.

În timp ce profesorul îmi povestea umilința prin care e supus de un regim politic iresponsabil, pe Digi 24 – locul unde se află „elita bună” – văd pe burtieră „Cum fac liderii de sindicat jocul Rusiei”, iar ditamai profesorul universitar de științe politice Cristian Pârvulescu, cel care a condus ani de zile Pro Democrația, spune: „Nu este momentul de grevă, deoarece instabilitatea folosește Rusiei”. Acesta e vocea „bună” a societății civile și a lumii universitare? Incredibil și inadmisibil: Alo – suntem la nivel de Mali sau Rwanda la procent din PIB pentru educație, cercetare. Nivelul de salarizare e jalnic – sistemul e în colaps total.

Unde e președintele cu „România Educată”? Unde sunt susținătorii lui care făceau shaming că, dacă nu-l votăm, murim anafabeți și doar el va face România educată? Unde sunt vocile publice care ne învață „cu cine e bine să votăm” și acum tac asurzitor? Acum toți tac sau fac presiune nerușinată pentru a stopa protestele.

Ce NU destabilizează țara, bugetul, guvernul etc.? Vreți să vă spun, Domnule Președinte, Domnule Prim Ministru, Domnilor profesori de la Pro Democrația și jurnaliști care denigrați protestele? Prietena Iulia Popovici mi-a oferit aceste date:

Ce NU destabilizează țara, bugetul, guvernul:

• magistrați care-și majorează retroactiv, din 2018, salariile cu 25%;

• pensiile speciale de 12 miliarde de lei anual;

• majorarea salariilor primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene;

• majorarea cu 50% a salariilor de la Agenția Fondului de Mediu și cu 25% la Agenția Națională de Integritate;

• mărirea numărului de secretari de stat până la 200.

Ce destabilizează țara și ne aruncă în brațele Rusiei?

• majorarea cu 25% a salariilor profesorilor, cu un cost estimat total de 2,7 miliarde de lei anual.

Repet să știe toată țara: avem bani pentru pensiile speciale de 12 miliarde de lei anual și nu avem 2,7 miliarde de lei anual la cât e estimată creșterea salarială a profesorilor!

Copiii noștri vor fi crescuți de cei cu „pensii speciale” sau de profesorii ținuți în sărăcie? În ultima sută de ani, nu cred că am avut un regim care să subfinanțeze educația în așa hal. De treizeci de ani s-a dus un program de subfinanțare care a creat un sistem de anti-selecție a resurselor umane. Am zeci și zeci de prieteni din generația mea sau mai tineri care au abandonat după doi-trei ani această meserie, pe care o adorau, din cauza salariilor mizere.

Cunosc personal, fără să exagerez, zeci de cazuri ale unor oameni devotați educației care au plecat spre alte meserii din cauza salariilor și a sărăciei. Prestigiul acestei meserii a fost aproape total devalorizat. În orice societate modernă, profesorul și medicul sunt meserii esențiale care necesită multă pregătire: în mâna lor ne încredințăm sănătatea, viața copiilor și a viitorului. Nu ne putem bate joc de ei!

România nu mai este o țară săracă, ci doar o țară bogată cu oameni săraci ținuți în sărăcie. Și ne mai mirăm că ai noștri copii fug din țară în masă. Aici e cauza.

Atenție: sistemul nu a colapsat încă total datorită investițiilor imense din anii 60-70 în educație. Ce semeni aia culegi. Ce am investit în anii 90… începem să vedem roadele. Nu putem cere performanță unui sistem ținut în sărăcie și gonind cele mai bune cadre din sistem.

Spiru Haret are o faimoasă vorbă: „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara”. Școala nu arată deloc bine – mă sperie viitorul care se construiește cu o astfel de școală.

Ca părinte, cred că e de datoria noastră să fim alături de protestele profesorilor: părinți, copii, profesori trebuie să fi acum solidari cu protestatarii. Toată țara trebuie să susțină această cauză.

Nu e doar rușinos ci e revoltător! NU se mai poate!

Ca părinte sunt total solidar cu protestatarii!

Dați mai departe!

Autor

  • Vasile Ernu este esciitor născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (UniversitateaAl.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al edituilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în Liberatatea, România Liberă, HotNews, Timpul şi Adevărul, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. Fondator al platformei: criticatac.ro. Volume: Născut în URSS (Polirom 2006, 2007, 2010, 2013, 2020, 2024), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom 2010), Intelighenţia rusă azi, (Cartier 2012), Sînt un om de stînga (Cartier 2013), Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2015, 2017, 2020), Intelighenţia basarabeană azi (Cartier 2016), Bandiţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2016, 2017, 2021), Izgoniții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2019, 2022), Războiul pisicilor. Ilustrații: Veronica Neacșu (Cartier, 2019), Jurnal la sfîrșitul lumii I (Editura Cartier 2019), Sălbaticii copii dingo ( Polirom 2021, 2022, 2024), Jurnal la sfîrșitul lumii II (Editura Cartier 2023), Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Editura Trei 2023) Premii: Premiul pentru debut al României literare 2007; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România 2007; Premiul Tiuk!2009, Premiul Matei Brancoveanu pentru Literatura 2015; Premiul revistei Observator cultural 2017 - Eseistică / Publicistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2019 – Eseu / Publicistică / Memorialistică; Premiul revistei Observator cultural 2022 - Memorialistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2022 - Eseu / Publicistică / Memorialistică. Este tradus în peste zece limbi.

    View all posts

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole