DNA vă rog să nu treceţi pe la Universitate că s-ar putea să rămânem fără profesori în libertate

Vasile Ernuhttp://www.ernu.ro
Vasile Ernu este esciitor născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (UniversitateaAl.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al edituilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în Liberatatea, România Liberă, HotNews, Timpul şi Adevărul, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. Fondator al platformei: criticatac.ro. Volume: Născut în URSS (Polirom 2006, 2007, 2010, 2013, 2020, 2024), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom 2010), Intelighenţia rusă azi, (Cartier 2012), Sînt un om de stînga (Cartier 2013), Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2015, 2017, 2020), Intelighenţia basarabeană azi (Cartier 2016), Bandiţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2016, 2017, 2021), Izgoniții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2019, 2022), Războiul pisicilor. Ilustrații: Veronica Neacșu (Cartier, 2019), Jurnal la sfîrșitul lumii I (Editura Cartier 2019), Sălbaticii copii dingo ( Polirom 2021, 2022, 2024), Jurnal la sfîrșitul lumii II (Editura Cartier 2023), Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Editura Trei 2023) Premii: Premiul pentru debut al României literare 2007; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România 2007; Premiul Tiuk!2009, Premiul Matei Brancoveanu pentru Literatura 2015; Premiul revistei Observator cultural 2017 - Eseistică / Publicistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2019 – Eseu / Publicistică / Memorialistică; Premiul revistei Observator cultural 2022 - Memorialistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2022 - Eseu / Publicistică / Memorialistică. Este tradus în peste zece limbi.

vasile-ernu1Foarte deranjantă ipocrizia asta cu doctoratele plagiate. Sport naţional de înjurat pe Ponta şi alţi cîţiva politicieni care au plagiat. E bine că se condamnă plagiatul, dar situaţia este cu mult mai dură şi degradantă.

Cîteva întrebari.

Unde este cauza acestui fenomen? Corpul profesoral nu are nicio vină? Sistemul Universitar RO e cu conştiinţa împăcată? Oooo.

Dacă ar fi să o spun tranşant: nu cred că în ţara asta sistemul universitar este mai puţin corupt decît lumea politică sau economică. Mă tem că lucrurile stau chiar mai rău. Şi mai ales în zona „open mind” & „lumea bună”. Acolo sînt lucruri mult mai grave decît corupţia: transformarea spaţiului de cunoaştere şi reflecţie critică în spaţiu de business. Universitatea devine un business-teritoriu. Ceva total opus ideii de Universitate în bună tradiţie europeană.

Nu mă interesează zona „retrogradă” ci „lumea bună” cu care ne place să ne afişăm şi care se face că nu ştie ce se întîmplă în Universităile nostre. Vreţi să ştiţi cîte plagiate s-au dat cu parafă de la „lumea bună cu ştaif”? Dar cîte tone de maculatură au fost girate cu „magna cum laude” de aceşti profesori pe care nu avem curajul să-i întrebăm de sănătate?

Dar cum stăm cu sistemul de clanuri, familii şi reţele şi posturi pe criterii de „port geantă”? Ooooo…

Poate vreţi despre POSDRU să vorbim? Rog DNA să nu intre în Universitate că atunci cu siguranţă va trebui să punem lacătul pe uşile Universităţii româneşti transformată în SRL de diplome.

Îmi aduc aminte acum cîţiva ani cînd am luat de la gară un distins profesor de prin ţările nordice. Unul care toată viaţa a lucrat în sistemul universitar occidental, în funcţii de conducere şi bine remunerat. M-a rugat să-l duc pînă la un distins coleg, profesor român din cei din „lumea bună şi civilizată”, progresist cu „societatea civilă”, „integrare europeană” etc, nu din ăia „retrograzi”. Şi am ajuns într-o zonă de lux de pe lîngă Bucureşti. Şi ce am văzut? Ceva ce nu credam că există nici măcar la oligarhi. Un profesor român a acumulat o avere greu de estimat, dar cu siguranţă mult peste „veniturile salariale&proiecte”. Şi nu era de „viţă boierescă” ca să aibă moşteniri.

Profesorul occidental a căscat ochii şi gura şi mi-a şoptit: „Aşa avere nu poate fi niciodată acumulată în Occident. E inimaginabil ca un profesor să aibă aşa ceva.”

Din ce bani? De unde aceşti bani? Nu e inimaginabil, ci e imoral ca în România actuală să faci o astfel de avere de pe poziţia de profesor şi cînd ştii că asistenţii mor de foame.

Aşa că am o rugăminte: DNA vă rog să nu treceţi pe la Universitate că s-ar putea să nu mai avem profesori în libertate. Iar pe cei cîţiva buni şi corecţi pe care-i avem trebuie să-i apărăm şi să-i respectăm căci merită. Universitatea trebuie recucerită şi reîntoarsă la menirea şi funcţia pe care a avut-o atîția amar de ani. Şi sînt încă mulţi care-şi mai amintesc care e menirea Universităţii…

 

Autor

  • Vasile Ernu este esciitor născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (UniversitateaAl.I.Cuza, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al edituilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în Liberatatea, România Liberă, HotNews, Timpul şi Adevărul, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural. Fondator al platformei: criticatac.ro. Volume: Născut în URSS (Polirom 2006, 2007, 2010, 2013, 2020, 2024), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom 2010), Intelighenţia rusă azi, (Cartier 2012), Sînt un om de stînga (Cartier 2013), Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2015, 2017, 2020), Intelighenţia basarabeană azi (Cartier 2016), Bandiţii. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2016, 2017, 2021), Izgoniții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2019, 2022), Războiul pisicilor. Ilustrații: Veronica Neacșu (Cartier, 2019), Jurnal la sfîrșitul lumii I (Editura Cartier 2019), Sălbaticii copii dingo ( Polirom 2021, 2022, 2024), Jurnal la sfîrșitul lumii II (Editura Cartier 2023), Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Editura Trei 2023) Premii: Premiul pentru debut al României literare 2007; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România 2007; Premiul Tiuk!2009, Premiul Matei Brancoveanu pentru Literatura 2015; Premiul revistei Observator cultural 2017 - Eseistică / Publicistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2019 – Eseu / Publicistică / Memorialistică; Premiul revistei Observator cultural 2022 - Memorialistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2022 - Eseu / Publicistică / Memorialistică. Este tradus în peste zece limbi.

    View all posts

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole