Dezbaterea „rom versus ţigan”

Vincze Enikö
Vincze Enikö este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și activistă pentru dreptate locativă în cadrul mișcării Căși sociale ACUM! din Cluj. Este co-editoarea cărților "Racialized Labour in Romania: Spaces of Marginality at the Periphery of Global Capitalism" (Palgrave, 2018) și "The Romani Women's Movement: Struggles and Debates in Central and Eastern Europe" (Routledge, 2018). Cercetările și publicațiile sale recente sunt despre dezvoltarea inegală și injustiție spațială, politica și financializarea locuirii, dezvoltarea imobiliară ca domeniu al acumulării de capital. Co-editoare a Uneven real estate development in Romania at the intersection of deindustrialization and financialization (Routledge, 2024) și The Political Economy of Extreme Poverty in Eastern Europe. A Comparative Historical Perspective of Romanian Roma (Routledge, 2024).

Lumi paralele

Miercuri, 2 februarie 2011, Comisia pentru Drepturile Omului şi Comisia pentru Egalitate de Şanse din Senatul României au avizat favorabil (cu şapte voturi “pentru”, trei voturi “împotrivă” şi o abţinere) propunerea legislativă iniţiată de către deputatul PDL Silviu Prigoană prin care denumirea “rom” este înlocuită cu “ţigan”. Tot în 2 februarie, Preşedintele Parlamentului European, dl. Jerzy Buzek, a făcut o declaraţie în sesiunea plenară a Parlamentului European, prin care cere ca genocidul romilor să fie recunoscut oficial de către Parlamentul European/Uniunea Europeană. În aceeaşi zi, la conferinţa lor de presă, asociaţiile civice ale romilor din România (cerând autorităţilor publice să amâne recensământul din 2011 până când Parlamentul României va hotări care este terminologia folosită pentru identificarea publică a romilor) au reamintit: “recenzarea şi deportarea romilor din România ca ‘ţigani/ţigani nomazi’ în perioada 1940-1942, este parte din Genocidul romilor din Europa în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”.

Ce se întâmplă?

Legiutorii din România continuă să se auto-satisfacă cu referiri la “argumente lingvistice şi istorice”, şi aparent nu vor să se gândească la puterea politică inerentă redefinirii propuse (sunt naivi, inocenţi, incapabili?). Sau şi mai grav: sunt conştienţi de asta, şi urmăresc legiferarea denumirii de “ţigan” tocmai ca să legitimeze acţiunile anti-ţigăneşti (sunt rasişti?). Care este problema? Că europenii îi confundă pe români cu romii? Sau că în România, stat membru al Uniunii Europene, se aduc astfel de decizii în numele „drepturilor omului” şi al „egalităţii de şanse”? Că trăim într-o ţară cu politicieni care, confiscând principiile de bază ale convieţuirii şi ale cetăţeniei europene le denigrează în ultimul hal?      

Ce nu este clar?

În octombrie 2010 Consiliul Legislativ al României a respins în mod clar proiectul de lege al lui Prigoană. Avizul său negativ se bazează pe argumentele legate de necesitatea asigurării drepturilor fundamentale ale omului şi al tratamentului egal: face apel la reglementările Uniunii Europene care „resping orice formă de teorie ce încearcă să acrediteze ideea existenţei de rase umane distincte.” Se accentuează: datorită faptului că propunerea legislativă a fost elaborată fără consultarea reprezentanţilor etniei rome, procedural ea nu este în acord nici cu acele norme europene care, în legătură cu dreptul la propria identitate, consacrează şi dreptul la auto-definire. Cei care au votat în favoarea propunerii Prigoană nu sunt capabili să înţeleagă aceste argumente?  Sau au convingeri personale care nu le permit să respecte drepturile omului şi egalitatea de şanse? Atunci de ce sunt acolo unde sunt?  

Încălcarea propriilor principii

În propunerea legislativă Prigoană se spune: “În documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi de ţigan/ţigancă. Atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.” Membrii comisiilor pentru drepturile omului şi egalitatea de şanse care au votat în favoarea propunerii îşi motivează decizia prin “experienţe personale neplăcute”, prin faptul că “au avut de-a face cu domnii aceştia mai bruneţi”, prin ideea că “ţiganii au venit în România însoţind hoardele tătare”, sau prin convingerea că „sensul peiorativ al termenului de ţigan este dat de comportamentul acestei etnii”. Astfel ei ai făcut exact opusul a ceea ce au prevăzut: înainte de a defini ce înseamnă conotaţiile negative ale folosirii cuvântului „ţigan” şi înainte de a stabili cum se vor sancţiona cazurile în care cuvântul se va folosi peiorativ, s-au grăbit să demonstreze încă odată că în România legile nu sunt obligatorii nici pentru legiutori.   

Concluzie

Deoarece prin votul lor au dat dovadă de incompetenţă şi de rasism anti-ţigănesc, membrii Comisiei pentru Drepturile Omului şi Comisiei pentru Egalitatea de Şanse care au votat în favoarea propunerii legislative Prigoană, să fie sancţionaţi pentru modul în care încalcă şi denaturează principiile consacrate ale Uniunii Europene şi ale României, şi astfel aduc prejudicii cetăţenilor României în faţa întregii lumi. Guvernul şi Parlamentul României să acţioneze de urgenţă cu acest scop în vederea dovedirii faptului că respectă Constituţia României şi propriile legi cu privire la combaterea discriminării şi asigurării egalităţii de şanse, precum şi toate reglementările europene şi internaţionale la care a aderat.        

Cluj, 03.02.2011.

chocolate ice cream recipe
dime savings bank
breaking bad cast
mantle cell lymphoma
old navy printable coupons

Autor

  • Vincze Enikö este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și activistă pentru dreptate locativă în cadrul mișcării Căși sociale ACUM! din Cluj. Este co-editoarea cărților "Racialized Labour in Romania: Spaces of Marginality at the Periphery of Global Capitalism" (Palgrave, 2018) și "The Romani Women's Movement: Struggles and Debates in Central and Eastern Europe" (Routledge, 2018). Cercetările și publicațiile sale recente sunt despre dezvoltarea inegală și injustiție spațială, politica și financializarea locuirii, dezvoltarea imobiliară ca domeniu al acumulării de capital. Co-editoare a Uneven real estate development in Romania at the intersection of deindustrialization and financialization (Routledge, 2024) și The Political Economy of Extreme Poverty in Eastern Europe. A Comparative Historical Perspective of Romanian Roma (Routledge, 2024).

    View all posts

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole