Costi Rogozanu pe voxpublica despre alegeri
Niște comentarii ceva mai la rece, după rezultatele numărate în proporţie de 99%.
PSD a făcut o campanie pasiv-agresivă. A reușit să impună cea mai soft formă regională de naționalism și conservatorism. O “revoltuţă” împotriva ”străinilor din țară”, dar așa, cât să nu se audă prea tare. Cum zicea Ponta, strigă ăia de la PRU ce gândim noi. Externalizarea extremismului. Și să mai zică cineva că ăștia nu știu management. Păi au făcut fix ce făcea Microsoft cu contractele, externaliza mizeria și încasa.
De aceea pasul decisiv de după alegeri nu va fi dacă preia Dragnea sau nu șefia guvernului, ci mai ales dacă vor avea tupeul să încerce cheltuieli semnificative sociale care să le întărească baza în stil PIS sau FIDESZ, baza. Și aburelile naționaliste au nevoie de bază economică. Trebuie ajutate familii, micii antreprenori, investiția locală. Vor avea tupeu să încerce naționalizarea unor companii care trebuiau de foarte mult timp naționalizate? (Vezi firmele de distribuție de energie care și-au încălcat toate contractele de privatizare). Vor avea tupeul să taxeze mari companii. Ponta a pierdut momente cheie în 2012 fiind prea preocupat să-și cumpere vouchere de premier model pentru capitalul european, adică să lingă clanțele ușilor pe care anul ăsta s-a prefăcut că le lovește cu piciorul. Dragnea a gonflat românismul și autonomismul, dar nu poți s-o ții doar din vorbe, trebuie tupeu politic să te ții de așa ceva.
Experienţa ne arată că naţionalismul e cel mai “din vorbe” pe aici. Practicile austerităţii au fost tratate cu opium naţionalist. Dar fără pansament social real. Instabilitatea e de aceea mare în continuare în ciuda scorului zdrobitor.
USR a obținut enorm în București, 25% din cei peste 700 000 prezenți la vot, o prezență covârșitor mai mare decât la locale (8% peste). E clar că fără mobilizarea metropolei, nu s-ar fi întâmplat minunea. Dar au fost rezultate bune și în alte orașe mari, generate de dezintegrarea PNL sau de politici dezastruoase ale liderilor: Iași, Galați, Vrancea chiar unde au obținut 5% poate și pentru că PNL a făcut un joc penibil prin frații Bostan.
Scenariul tip Brexit-Trump nu e foarte îndepărtat. Și prin consolidarea votului de metropolă împotriva țării “înapoiate”. Dar și prin războiul principal dus între neoliberalism cu aer european dar fundamente conservatoare, tip noile drepte USR, PMP, și naționalism tip PSD, cu promisiuni pentru clasele de mijloc inferioare și câteva promisiuni pentru păturile de jos. Dreapta elitelor vs. conservatorismul maselor reinventat. Stânga social-democrat reală care a tras totuşi ceva profit şi în SUA şi în UK, în Est a fost făcută praf la contactul dintre blocul naţional coservator şi cel birocrat-neoliberal.
Later edit: Deşi a fost mai slabă vocea extremismului antisărăcie în retorica susţinătorilor noii drepte, ea a existat tot timpul în subtext. Mobilizarea de tip Sector 1 Bucureşti vs Teleorman a dat roade, mobilizarea antipensionari comunistoizi a funcţionat în continuare şi pentru USR şi chiar şi pentru “noile voci” PNL, dar a funcţionat şi ca o demascare: mobilizarea unor pături noi de clasă mijlocie (noi birocraţi, corporatişti, oengişti) pentru autoconservare şi izolare de sărăcanii care nu rezonează cu cerinţele noastre.
Aş face chiar şi o comparaţie ajutătoare, inevitabil reducţionistă, între obedienţa faţă de două tipuri de angajator. Businessul tip PSD-PNL, construcţii, contracte diverse cu statul pentru infrastructură, gunoi, peisagistică, avea angajatori precari mai ales, dar care sunt dependenţi de această schemă. În timp ce angajatorul programatorului care se simte revoluţionar şi pus pe schimbare e o mostră de putere care se exercită indirect, “curat”. E o diferenţă între a fi angajat la Teldrum şi a fi angajat la Siveco, şi de salariu, şi mai ales de aspiraţii. De la extrapolări de acest fel pot fi pornite totuşi discuţii utile despre baza materială pe care s-a sprijinit fiecare partid. În plus, la noua dreaptă se caută eliminarea businessului IT de tip Siveco-Ghiţă pentru o “modernizare” în forţă, mult mai amplă, în ceea ce priveşte industria IT. Ce erau companiile naţionale de construcţie de infrastructură rutieră pe vremea lui Băsescu sunt acum corporaţiile din IT. Toată lumea vrea abolirea corupţiei şi în contractele IT care au produs deja dezastre. Discuţia e însă mult mai profundă pentru că tehnologizarea vine mai mereu la pachet cu ideologie neoliberală de rit nou, agresivă.
PNL a căzut pentru că a încercat același rol ca PSD și și-a consolidat domeniile deţinute de baroni. Era singura mişcare pe care putea s-o facă în situaţia unei crize evidente de cadre şi idei.
Continuarea aici