De ce nu sunt bani pentru pensii?

Blocul Naţional Sindical a lansat “De ce nu sunt bani pentru pensii – cauzele deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat si solutii alternative”. Cercetarea a fost condusă de conf.univ.dr.Liviu Voinea, prof.univ.dr.Lucian Albu, prof.dr Vergil Voineagu, lector univ drd Nicolae Mardari, cu sprijinul unei echipe de experti de la Institutul National de Statistica.

Liviu Voinea a scris un editorial pe această temă:

Ştim că nu sunt bani de pensii. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat (bugetul de pensii, în traducere li­be­ră) a fost de peste 10 miliarde de lei anul trecut şi va depăşi 14 mili­ar­de de lei anul acesta, bani care se transferă de la bugetul de stat pentru a putea acoperi plata pensiilor. Dar nu ştim mai nimic despre cauzele reale ale acestui deficit în afară de versiunea oficial-contabilă conform căreia contribuţiile nu sunt suficiente pentru nivelul actual al pensiilor.

Am coordonat o echipă care a re­a­­lizat un stu­diu econometric într-un pro­iect POSDRU derulat prin Blocul Na­ţional Sindical care şi-a pro­pus să răspundă la această întrebare foarte simplă dar şi neaşteptat de incomodă: de ce nu sunt bani de pensii? Doar 41% din de­ficitul bugetului de pensii are o na­tură cronică, indusă de creş­te­rea pu­ternică a pensiilor din anii electorali 2008 şi 2009. O ponde­re im­­portantă, de 28,5%, o are şi pier­de­rea a aproape 600 de mii de locuri de muncă în 2011 faţă de 2007, ulti­mul an în care bugetul de pensii a fost în echilibru.

Restul până la 100% sunt efectul unor decizii administrative păgu­boa­se. Astfel, transferurile către pilonul II de pensii (pensiile private obligatorii) reprezintă 15% din deficitul bu­ge­tului de pensii în 2011. Atenţie, pi­lo­nul II a fost responsabil chiar de pes­te 50% din deficit în 2008, şi ponderea sa va fi din nou în urcare în anii ur­mători când partea din salariu care se duce la pilonul II va creşte de la 3% la 6%. Până la urmă este chiar o probă de ipocrizie să spui că la pensiile de stat nu sunt bani când tu muţi o parte din aceşti bani către pensiile private obligatorii. (articol integral aici)

Ieri, 31 august, a avut loc o întîlnire a BNS şi a autorilor studiului cu ministrul muncii, Sebastian Lăzăroiu. Interpretările ministrului le puteţi viziona aici.

Studiul poate fi citit integral aici.

Un rezumat de pe voxpublica:

Pentru cei care n-au (avut) răbdare să-l citească, nu vreau decît să rezum.

Am înregistrat între 2000 şi 2008 o creştere a cheltuielilor cu pensiile de 60,31%. Avem în continuare o pondere din PIB alocată pensiilor, sub media europeană.

Studiul urmăreşte evoluţia de la 2007-2011.

51,39% dintre gospodării înregistrează venituri din pensii (asigurări sociale, pensie de urmaş etc.). 33,51% dintre gospodării, venituri din pensii de vechime în muncă şi limită de vîrstă.

20% din populaţia românie este dependentă într-un grad foarte înalt de pensie.

Peste un sfert din consumul gospodăriilor  e din pensii.

Anul ăsta, deficit record în bugetul asigurărilor de stat: 14,9 md lei, 2,75 din PIB. Ultimul an de echilibru: 2007.

2008, introducerea pilonului II de pensii. 2% (pînă la 35 de ani, obligatoriu; după, opţional). În 2011, 5,34 milioane de cotizanţi. Rezultat palpabil: mai puţin bani în pilonul 1, deci mai puţini bani pentur pensionarii de azi.n Procentul pentru pilonul II va creşte pînă la 6%. Adică mai multă presiune pentru transferuri de la bugetul de stat către pilonul I. 15,07% din deficit e generat de transferul în pilonul doi.

Pensia minimă garantată – pondere de 4,4% din totalul deficitului pe 2011.

5,4 % din deficit – pensionarea militarilor şi poliţiştilor.

Tăierea salariilor bugetarilor. Impact şi asupra deficitului: în 2010, 8,8%.

În ultimii 5 ani s-au pierdut aprox. 560.000 de locuri de muncă. Pierderea locurilor de muncă respectivă ar duce la 28,4% din deficitul bugetului asigurărilor de stat.

Sumele alocate pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu reprezintă un procent semnificativ din deficit.

58,7 % din deficit spun autorii studiului vin din decizii politice sau neputinţe politice (lipsa locurilor de muncă).

Soluţii

Salariaţii ar trebui să crească de la 4,44 milioane, la 6,07 milioane pentru echilibrarea deficitului. Sau salariul mediu brut ar trebui să crească de la 2026, la 2776 lei.

Dacă eliminăm pilonul II, lucrurile se schimbă simţitor. Locurile de muncă ar trebui să crească doar pînă la 5,66 milioane.

Partea privată a pensiilor comportă mari riscuri pentru români, dincolo de riscurile deja prezente în ţările care au făcut acest pas. Am semnat un cec în alb, spun autorii. Nu există un randament minim garantat. (Foarte interesantă analiza detaliată, pag. 34 în care veţi constata cum statul plăteşte dobîndă pentru proprii săi bani).

Creşterea pensiilor din 2008 şi 2009 a generat 41, 93% din deficitul bugetului asigurărilor. Restul, deciziile politice suspomenite.

E urgentă rediscutarea pilonului II. Una dintre cele mai gratuite decizii cu efecte mai mult decît palpabile.

Pensia minimă garantată trebuie trecută la bugetul general, ca asistenţă socială, spun autorii studiului (aici nu văd rostul, ba chiar mi se pare o abordare corectă, dar nu sînt specialist, mă rog).

Concluzia mea: un studiu foarte bun care, dincolo de reacţiile şi comentariile politice (Lăzăroiu, aici), explică mai clar ce s-a întîmplat şi propune spre dezbatere chestiuni importante uitate de politicieni cînd îi apucă focul criticii.