Bucureştiul s-a trezit cu primarul arestat cînd nimeni nu mai aştepta. Nu vă invităm la petreceri anticorupţie. Vă invităm să profităm de moment şi să listăm problemele capitalei obscurizate constant. Ca la fiecare alegeri, fără să fie vreo conspiraţie, tendinţa e tocmai de a uita temele grave în detrimentul show-ului electoral.
Pentru unii ăsta e startul de competiţie în partidele mari pentru candidaturi. Se reaşază strategii. Nu se schimbă nimic în dezideratele politice. E văzut drept „progresist” doar celebrul „să nu mai fure!”. Faptul că din cînd în cînd se mai schimbă vameşii miliardului de euro bucureştean nu ne încălzeşte cu nimic. Nu ne-ar încălzi nici un Bucureşti perfect curat din punct de vedere DNA care să nu aibă în continuare ochi decît pentru business, străzi cît mai late, clădiri cît mai înghesuite, prietenie cît mai mare cu banul privat. Nu ne interesează un oraş curat şi frumos pentru un sfert dintre cetăţeni şi o închisoare pentru restul.
Bucureştiul e un oraş fără spaţiu public. Are cea mai variată paletă de „interzis aici”. Nu te mai poţi întîlni în public fără să fii filmat de jandarmerie sau fără să plăteşti bilet. Bucureştiul putrezeşte în zeamă de privatizare, în contracte de infrastructură dubioase care înghit bani cu nemiluita, în camarile întinse pe cîte 3-4 nivele de funcţionărime din administraţie, justiţie, poliţie specializate strict în inhibarea cetăţeanului de rînd şi în „protecţia afacerii”.
În Bucureşti tot ce e „comun” pute şi trebuie deratizat / privatizat. RATB-ul e lăsat să se prăbuşească. Încălzirea comună e făcută să fie o problemă continuă. Companiile care merg au fost privatizate în numele performanţei – şi performanţele financiare sînt uriaşe în detrimentul cetăţenilor – vezi Apanova. Bugetele sînt distribuite aberant. Bugetul social e o ruşine în condiţiile în care acest oraş şterge pe jos cu săracii săi. Oamenii sînt lăsaţi fără casă prin tribunale, iar locuinţele sociale fie nu se dau, fie se dau cui trebuie.
Am mai făcut împreună o somaţie în timpul campaniei pentru preşedinţie. A ieşit o listă de cerinţe urgente şi lucide, nebăgată în seamă de politicieni, dar un ferment pentru discuţii politice cu rost la ultimele alegeri. Măcar în timpul delirului în masă din iarna trecută, am reuşit împreună să ne anesteziem cu formularea clară a urgenţelor politice. Să nu lăsăm acum Bucureştiul să se scufunde din nou în noroiul discuţiilor exhibiţioniste, în publicitate electorală, în uniformitate delirantă în tot ce priveşte îngrădiri, afaceri, comisioane şi abureli cu panseluţe, animale din gips şi „patrimoniu de consum”.
Marţi, 15 septembrie, Bucureşti, la tranzit.ro, ora 19.00.
