Ciprian Domnişoru pe VoxPublica
Vine o vreme în viața fiecărui bărbat când își atinge limitele intelectuale și potențialul de contribuție intelectuală și îi mai rămâne doar retorica. Cam asta se petrece cu o serie de jurnaliști români, care ar avea în virtutea meseriei ocazia să investigheze tranzacții dubioase, acte de corupție sau să aducă soluții constructive la problemele de dezvoltare din România, dar își petrec timpul înfierând rromii sau persoanele care beneficiază de asistență socială. Acești jurnaliști își petrec timpul căutând audiență hrănind mitocănia și spoiala de educație a unor cititori care nu constată ridicolul de a critica pe bloguri „nemunca” în timp ce ei sunt la serviciu.
Toate bune când acești jurnaliști activează în trustul sau pe blogul lor , dar prestațiile lui Moise Guran pe România Curată ridică multe semne de întrebare: vrem o “Românie Curată” unde să depășim faza aruncatului cu ideologie și să analizăm date și statistici în mod obiectiv. Că întreg eșafodajul de „modernizare a statului” pregătit de Băsescu era bazat pe statistici mincinoase, rar verificate de câte vreun blogger, înghițite de presă odată cu mesajul ideologizat.
În cel mai recent articol de pe site-ul România Curată , Moise Guran a luat în primire un comunicat al Institutului de Statistică despre șomaj. Comunicat care începe cu prevederea clară scrisă cu roșu: „Atenţie! Datele pentru trimestrul I 2014 au fost estimate pe baza populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2014 şi nu sunt comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente.”
Asta nu îl împiedică pe Guran să își înceapă articolul : „deşi recomandarea celor de la Statistică este să nu le comparăm cu datele anterioare, eu o să cad în acest păcat, nu de alta, dar diferenţele sunt înfiorătoare.”
Ce s-a întâmplat:
– în trimestrul IV al anului 2013, populaţia activă a României era de 9912 mii persoane, din care, 9194 mii persoane erau ocupate şi 718 mii persoane erau şomeri. Populația totală era de 21.267.000
– în trimestrul I al anului 2014, populaţia activă a României era de 9058 mii persoane, din care 8402 mii persoane erau ocupate şi 656 mii persoane erau şomeri. La recensământ s-au înregistrat 20.254.866 de persoane, din care 19.042.936 persoane stabile și 910.264 plecate pe o perioadă îndelungată.
Guran nu constată că Institutul de Statistică nu a mai publicat totalul populației și defalcarea pe grupe de vârstă, nu discută metodologia, ajunge după niște calcule pe care nu le prezintă la concluzia că a crescut numărul persoanelor inactive. Or tocmai comunicatul INS arată că rata de ocupare a rămas constantă la 64.3%.
Rată de ocupare care trebuie înțeleasă în România în contextul creșterii numărului de studenți. Numărul de absolvenți de facultate în grupa de vârstă 40-44 de ani era de doar 12.3% din populație. Pentru grupa 24-29 de ani acest raport e aproape dublu, 22.5%. Orice creștere a ratei ocupării în rândul adulților a fost contracarată de extinderea participării la educația superioară. În fine, între „inactivii” pe care îi înfierează Guran se numără sute de mii de femei sau bărbați care au grijă de copii și de bătrâni.
Și ca să ajungem la esența problemei și la rasismul fundamental al acestor semidocți, ca să nu moară de foame sunt destui copii și familii rroma care nu recurg la furt, ci scormonesc prin gunoaie, care fac linguri și ulcele sau care muncesc pe câmp pentru o pâine și o țuică. La acești oameni nu ajunge Statistica, că Statistica noastră are și ea limitările ei într-o țară unde două milioane de oameni vin și pleacă.
Guran continuă: „Nu am nimic cu nimeni şi nici nu am cifre suficiente cât să speculez, poate fi o coincidenţă sau nu, dar, în ultimii doi ani, numărul asistaţilor social a crescut cam cu acelaşi număr cu care a scăzut cel al persoanelor active.”
Ce poți să mai zici unui om care spune că nu are cifre să speculeze dar speculează în secunda următoare?
România Curată poate face audiență cu articolele domnului Guran, nu mă îndoiesc. Însă eu nu văd România Curată, atât site-ul cât și conceptul, cu jurnaliști semidocți care trec peste cifre și metodologii ca să se lanseze în speculații ideologice.