Cam acesta este novelul….
Ziarul Financiar şi-a propus să realizeze un top al cărţilor cel mai bine vândute din România în 2011, însă la solicitare au răspuns doar editurile Polirom, Curtea Veche, Humanitas, care a trimis doar tirajul, şi grupul ALL, care a oferit doar o listă cu numele cărţilor fără a preciza cifrele de vânzări. Asociaţia Editurilor din România nu are nicio statistică cu privire la acest aspect din cauza “lipsei de transparenţă” de pe piaţa de carte.
Cartea cel mai bine vândută din România, semnată de principele Radu al României, a ajuns la 22.000 de exemplare anul trecut, potrivit datelor obţinute de ZF, faţă de 1,75 milioane de exemplare câte au fost vândute în Franţa de cel mai bun titlu. Numărul exemplarelor vândute poate fi considerat un indicator al consumului de carte.
Deşi populaţia României este de doar trei ori şi jumătate mai mică faţă de cea a Franţei, iar PIB-ul pe cap de locuitor este de cinci ori şi jumătate mai redus, numărul de exemplare din cea mai vândută carte este de aproape 80 de ori mai mic, potrivit calculelor ZF.
“Indignez-Vous” (Indignaţi-vă), de Stephane Hessel, cel mai bine vândută carte din Franţa în 2011, a ajuns la 1,75 milioane de exemplare, în timp ce cartea “Anul Regelui”, semnată de principele Radu al României, a avut doar 22.000 de exemplare. Cartea a fost publicată de editura Curtea Veche.
Cartea lui Hessel, 93 de ani, membru al Rezistenţei Franceze şi unul dintre cei care au redactat Declaraţia Drepturilor Omului, este un pamflet. Autorul cere în 32 de pagini tinerilor să privească în mod critic prezentul şi să refuze să îl accepte, pentru a-şi construi propriul viitor. Cartea a ajuns bestseller în Franţa şi ulterior în alte ţări.
La nivel mondial s-au vândut 380 de milioane de cărţi anul trecut, în valoare de 4,2 miliarde de euro, similar cu nivelul de anul anterior, potrivit unui studiu al GfK.
“Educaţia este superficială”
“Consumul de carte în România este dramatic, cred că suntem pe ultimul loc în Europa. Una dintre cele mai căutate cărţi ale editurii noastre a reuşit să ajungă în 10 ani la aproape 150.000 de exemplare (Dale Carnegie, “Secretele succesului”). Suntem departe de Franţa în ceea ce priveşte consumul de carte”, explică Iren Arsene, directorul general al editurii Curtea Veche.
Potrivit unei analize din Les Echos, 90% din francezi au citit anul trecut o carte pe lună. Aşa se explică şi cele 1,7 milioane de exemplare vândute din Indignaţi-vă de Stephane Hessel. În 2010, circa 13,1% din cărţi s-au vândut online în Franţa, în timp ce tirajele editurilor s-au redus.
Pe de altă parte, potrivit unui studiu naţional realizat în cadrul programului Biblionet, finanţat de Fundaţia Bill&Melinda Gates şi citat de Mediafax, doar 42% din români citesc o carte o dată pe an, iar aproape un sfert dintre români nu merg la bibliotecă.
“Educaţia este superficială în România, iar din această cauză tinerele generaţii vor plăti un preţ foarte mare”, a spus Iren Arsene.
Ea menţionează că una dintre cauzele care stau la baza consumului redus de carte este şi numărul mic de librării, doar 300 în toată ţara, deci un sistem de distribuţie deficitar.
“Românului i-a lipsit librăria de unde să îşi cumpere cărţi, de aceea a uitat de acestea. Nu ne-am făcut un obicei din a citi. Mai mult, nu avem programe de lectură şi nu există o bibliografie pentru cultura generală a şcolarilor. Porivit unui studiu la nivel european, 50% din adolescenţii români au probleme în interpretarea unui text la prima vedere. Cum să fim competitivi şi să concurăm cu francezii, germanii şi ungurii în această situaţie?”
Iren Arsene precizează că în România se vorbeşte mereu de alte probleme, însă nu şi de cea a consumului redus de carte.
Cele mai mari patru edituri de pe piaţa locală, Polirom, grupul All, Humanitas şi Curtea Veche, au finalizat anul trecut cu afaceri totale de 13 milioane de euro, nivel puţin sub cel din 2010. Cererea pentru cartea de pe rafturile librăriilor nu a fost în creştere, dar în schimb s-a remarcat un interes mai mare pentru cărţile la promoţii vândute online şi pentru cele în format digital, potrivit editurilor.
“Lipsă de transparenţă”
“Piaţa de carte suferă masiv. Tirajele editurilor din România sunt mult sub cele din Ungaria sau Franţa din cauza obiceiurilor de lectură ale românilor. Consumul de carte nu a prins în România. În alte ţări lectura este o nevoie zilnică. Mi-e greu să cred că în ultimul deceniu vom găsi cărţi care să depăşească o sută de mii de exemplare pe piaţa locală”, a spus Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţei Editorilor din România (AER).
El afirmă însă că nu are statistici cu privire la cel mai vândute cărţi pe piaţa românească. Cele mai multe edituri au redus numărul titlurilor şi al tirajelor cărţilor publicate şi au distribuit cărţile în magazinele ce asigurau promovare la raft.
Piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridica la aproximativ 60 mil. euro, mai spuneau oficialii Diverta.
Strategia de a creşte vânzările include publicarea unor titluri atractive pentru consumatori, promoţiile şi vânzările directe la târguri.
Consumul de carte din România ne plasează pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea Europeană, având în vedere că un român cheltuieşte în medie 5 euro anual pe cărţi. În ultimii trei ani mai multe edituri au optat pentru o strategie de conservare, care să le asigure supravieţuirea.
“Există puţină transparenţă pe această piaţă a cărţilor. Multe edituri nu fac publice datele cu privire la numărul de exemplare vândute, aşa cum se întâmplă în Franţa sau în alte ţări, unde lunar se raportează vânzările de carte. Nu avem un climat transparent”, a spus Mitrică. Demersul de-a face statistici pe piaţa de carte este “îngrozitor” în aceste condiţii, precizează reprezentantul Asociaţiei Editorilor din România.
Dincolo de statistici, marea problemă o reprezintă apetenţa scăzută pentru citit, în favoarea folosirii televizorului şi a internetului, iar consecinţele acestui lucru sunt deja vizibile şi vor fi mai grave în timp.
