Toată lumea îşi dă seama acum că guvernul grec nu va putea reduce cuantumul datoriei publice, aşa cum s-a angajat, lucru care provoacă tensiuni pe pieţele financiare. Iar, la Atena, tinde să apară un sentiment de neputinţă, evidenţiat de acest editorial publicat în cotidianul To Ethnos.
Europenii nu cred că vrem să fim salvaţi! Indicii economici sunt pe zona roşie, iar reformele structurale întârzie. Şi, în lipsa credibilităţii, ce vreţi să renegociaţi? Pentru toţi cei care cunosc puţin economia Greciei, este foarte clar că obiectivele planului de austeritate, mai ales măsurile anunţate în 2011, sunt foarte, chiar prea ambiţioase (adică nerealizabile).
Iar cauza nu o reprezintă doar “reticenţele politice“, care sunt reale şi pe care nimeni nu le poate ignora; ci este vorba de termenele nerezonabile. La acestea trebuie să adăugăm calitatea personalului politic şi administrativ din Grecia şi cea a sistemelor juridic şi judiciar.
Troica FMI – UE – BCE şi guvernul de la Atena au comis o mare greşeală prin asumarea unor obiective prea ambiţioase în pofida reticenţelor faţă de acest plan şi faţă de modul de implementare a sa. Pus la zid, guvernul a primit experţii celor trei instituţii internaţionale săptămâna trecută (o vizită întreruptă rapid), în timp ce pieţele financiare primeau semnale nerealizabile, care, pe fondul unor aprecieri de genul “mai dificil” şi “mai costisitor“, conduc la un rezultat opus decât cel aşteptat. Şi, de fapt, chiar dacă au fost realizate multe lucruri, imaginea internaţională a Greciei este cea a unei ţări care nu face nimic.
Aceasta este partea bună. Pentru că numeroşi lideri europeni, bancheri şi tehnocraţi au înţeles şi denunţă “presiunile exagerat de mari” exercitate asupra Greciei, care conduc la rezultate opuse decât cele aşteptate.
O reţetă proastă
De partea cealaltă este … eşecul ! Guvernul grec vorbeşte neîncetat despre comasarea sau desfiinţarea unor instituţii publice şi, la modul mai general, de reforme structurale, dar nu a făcut mai nimic! Situaţia haotică din sistemul public pare să se menţină. Recentele declaraţii ale adjunctului ministrului de Interne pe tema administraţiei publice dovedesc acest lucru. La fel de ciudat este că salariile şi pensiile au fost diminuate cu până la 1 000 de euro lunar, taxele şi impozitele au crescut, iar, după doi ani, fraudele fiscale şi haosul din sectorul public continuă la cel mai înalt nivel.
Toate aceste măsuri sunt “o reţetă proastă“, care, dincolo de nedreptăţile sociale pe care le generează, conduce la o recesiune necontrolabilă şi la o rată a şomajului precum un “cuţit la gât“. Iată unde ne aflăm în momentul de faţă! Europenii nu cred că vrem să fim salvaţi! Numeroşi indici economici sunt pe zona roşie şi multe dintre obiectivele noastre nu au fost atinse.
Există probleme cu planul asumat, cu întârzierile în aplicarea reformelor structurale şi cu credibilitatea. Iar toate acestea îngreunează aplicarea acordului din 21 iulie (noul plan de salvare economică elaborat de statele din zona euro), care are o serie de aspecte confuze, limitând posibilitatea renegocierii termenilor planului de austeritate.
Suntem pe muche de cuţit!