Teoria politică liberală admite că, așa cum consumatorii au dreptul să fie bine informați despre produsele pe care le cumpără, cetățenii ar trebui să aibă la dispoziție toate informațiile de care simt că au nevoie pentru a hotărî pe cine vor vota. Lucru cu atât mai important cu cât, în România, legea permite returnarea unui produs defect sau neconvenabil, care nu ar fi meritat să fie achiziționat, dar nu permite returnarea unui produs politic de proastă calitate – adică revocarea deputaților, senatorilor sau președintelui.
Niciodată nu lipsesc ofertele înșelătoare. Totuși, în anumite momente, informațiile despre oferta electorală se diminuează atât de mult încât verbul „a alege” este golit de sens. În prezent, parcă mai mult decât în competițiile electorale din trecut, publicitatea electorală se concentrează asupra personalității principalilor candidați la demnitatea prezidențială și nu asupra problemelor dificile care îi îngrijorează pe cetățeni. Despre acestea politicienii evită să vorbească, deși majoritatea cetățenilor doresc să afle ce soluții au candidații. Inundarea pieței media cu publicitate costisitoare pare că are un puternic efect inhibitor asupra dezbaterilor politice, la fel ca și consensul tacit dintre cele două mari partide ale coaliției guvernamentale, Partidul Național Liberal și Partidul Social-Democrat, care mimează competiția în timp ce susțin un guvern comun. Deliberarea cetățenilor nu este în nici un fel încurajată de participarea candidaților prezidențiabili la emisiuni de divertisment sau de ridicarea conflictelor dintre primarii din capitală la rangul de problemă politică de interes național. La această scenă asistă pasiv majoritatea organizațiilor nonguvernamentale cu veleități politico-civice.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare și prezidențiale riscă să se desfășoare într-o tăcere politică stânjenitoare. Într-o asemenea atmosferă, candidații se străduiesc să spună cât mai puțin despre ce decizii intenționează sau sunt dispuși să adopte. Așa s-a întâmplat în cazul alegerii reprezentanților României în Parlamentul European după comasarea scrutinului supra-național cu unul infra-național, ceea ce a focalizat atenția presei și a votanților asupra notabililor locali.
Pentru a combate acest fenomen dăunător, am selectat câteva întrebări de interes imediat la care candidații în alegerile parlamentare și prezidențiale de anul acesta dau impresia că nu doresc să răspundă și care sunt ocolite de jurnaliștii care-i intervievează. Ele sunt concrete și cer răspunsuri concrete, nu declarații de principiu.
După cum a dovedit-o practica organizațiilor politice de nenumărate ori, ce cred și ce doresc politicienii determină deciziile adoptate la nivelul instituțiilor statului. Întrebările sunt valabile atât pentru candidații la demnitatea prezidențială, cât și pentru cei ce ar dori să devină parlamentari, independent de atribuțiile formale ale funcțiilor în cauză. Ele au în vedere activitatea și opiniile politicienilor, indiferent de poziția pe care au ocupat-o sau doresc să o ocupe în stat. Lista de întrebări de mai jos poate fi un ghid de interviu minimal pentru jurnaliștii preocupați de soarta valorilor democratice în România.
- Anul viitor schema națională de compensare a prețului energiei va expira. Ce reglementări concrete ați pregătit în scopul de a proteja de prețurile speculative la energie pe consumatorul casnic – care folosește energia electrică și gazul natural în cantități mici, pentru nevoile traiului zilnic (iluminat, încălzire, refrigerare, spălat)?
- În condițiile liberalizării prețurilor pe piețele de furnizare a energiei, considerați că utilizatorul casnic este vulnerabil și trebuie să fie protejat de stat, sau că trebuie să plătească tarife asemănătoare cu cele aplicate consumatorilor care obțin profit din utilizarea energiei?
- În cazul în care credeți că nu toți consumatorii casnici ar trebui protejați de stat în fața prețurilor speculative de pe piața de energie, ce categorii credeți că ar trebui lipsite de această protecție? După ce criterii?
- Considerați că statul are responsabilitatea de a întreține sistemele orășenești de încălzire centralizată și de a plafona prețurile pentru clienții casnici ai acestora? Care considerați că trebuie să fie prețul maxim plătit pe gigacalorie de consumatorul casnic din România în această iarnă?
- Considerați că statul are responsabilitatea să realizeze lucrări de îndiguire și alte amenajări pentru prevenirea inundațiilor, sau că asigurările obligatorii impuse de stat sunt principala modalitate de evitare a efectelor dezastrelor naturale?
- Sunteți de acord cu impozitarea progresivă a veniturilor? Dacă da, care sunt tranșele de venit pe care v-ați angaja să le aplicați și procentul prelevat din fiecare dintre ele?
- Ați susținut reglementări cu scopul de a îndepărta spațiile comerciale destinate jocurilor de noroc și pariurilor din zonele rezidențiale urbane? Ce reglementări vă angajați să propuneți/adoptați în viitor în acest sens?
- Cum considerați că ar trebui să acționeze statul pentru a controla afacerile cu jocuri de noroc online și pentru a proteja publicul de efectele lor dăunătoare?
- Cum veți combate consumul de droguri și de alcool?
- Susțineți abrogarea art. 277 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, care interzice căsătoriile între persoane de același sex?
- Ce reglementări ați inițiat sau votat în scopul de a proteja pe cetățeni de afacerile imobiliare bazate pe achitarea celei mai mari părți a costurilor de construcție în avans, de către clienți? Cum intenționați să combateți spălarea de bani în domeniul construcțiilor?
- Cum veți acționa pentru a împiedica specula cu spațiu locativ?
- Sunteți de acord cu propunerea ca numirea tuturor procurorilor manageri de parchete să fie făcută de Consiliul Superior al Magistraturii, în scopul asigurării independenței acestora față de politicienii ce formează puterea executivă?
- Sunteți de acord cu propunerea ca repartizarea aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești să se realizeze în ședințe publice, în scopul garantării transparenței și pentru a diminua lipsa de încredere a cetățenilor în sistemul judiciar?
- Ce reglementări susțineți în scopul de a asigura servicii medicale și educaționale de calitate în localitățile rurale?
- Ce planuri concrete aveți în ceea ce privește reîmpărțirea administrativ-teritorială a țării?
- Care este suma totală a cheltuielilor făcute de statul român până în prezent pentru susținerea acțiunilor militare în conflictul din Ucraina (ajutor militar)? Există o sumă totală maximă pe care intenționați să o aprobați pentru astfel de cheltuieli? Care ar fi aceea? Din ce surse vor fi finanțate aceste cheltuieli?
- Ați întreprins vreo acțiune politică de promovare a păcii sau vreo acțiune diplomatică de mediere în conflictul din Orientul Mijlociu sau în alte conflicte cu consecințe umanitare deosebit de grave?
- Ați participat la vreo acțiune de sprijin umanitar pentru victimele civile ale invaziei statului Israel în Gaza? Dar pentru victimele civile ale invaziei Federației Ruse în Ucraina? Dar pentru victimele civile ale invaziei Statelor Unite ale Americii în Irak?
- Dacă interesele strategice ale statului român ar implica intervenția forțelor armate ale României în războiul din Ucraina, veți aproba acțiuni militare împotriva Federației Ruse sau împotriva statelor aliate cu aceasta?
- Susțineți utilizarea dreptului de veto al României în Consiliul Uniunii Europene ca mijloc de protejare a intereselor legitime ale cetățenilor români?
- Bugetele statelor din Uniunea Europeană unde au emigrat și continuă să emigreze mulți cetățeni români beneficiază de pe urma forței de muncă ce părăsește România. Ce acțiuni ați întreprins la nivelul politicii Uniunii Europene astfel încât bugetele publice ale României (și implicit serviciile publice susținute de acestea) să nu înregistreze deficite cronice din această cauză? Ce astfel de acțiuni veți desfășura în viitor?
Foto: The County Election, George Caleb Bingham.