Biblia: sfaturi despre bani, munca și HR

E acea săptămînă în care se vorbeşte mult despre preţul cărnii de miel sau despre cozile în supermarket. CriticAtac vă propune un compendiu bani, muncă & afaceri în Biblie.   Pildele lui Solomon (20, 23) Greutățile nedrepte pentru cântărire sunt urâciune înaintea Domnului și cântarele înșelătoare nu sunt decât un lucru rău.   Leviticul (19, 35-36) Să nu faceți nedreptate la judecata, la măsură, la cântărit și la măsurătoare. Cântarul vostru să fie drept, greutățile drepte, efa dreaptă și hinul drept. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care

v-am scos din pământul Egiptului.   Leviticul (19, 13) Să nu nedreptățești pe aproapele și să nu-l jefuiesti. Plata simbriașului să nu rămână la tine până a doua zi.   (1 Petru, 2, 18-20) Slugilor, supuneți-vă stăpânilor voștri, cu toată frica, nu numai celor buni și blânzi, ci și celor urâcioși. Căci aceasta este plăcut lui Dumnezeu, să sufere cineva întristări, pe nedrept, cu gândul la El. Căci, ce laudă este dacă, pentru greșeală, primiți bătaie întru răbdare? Iar dacă, pentru binele făcut, veți pătimi și veți răbda, aceasta este plăcut lui Dumnezeu. (Pildele lui Solomon, 22, 7) Bogatul stăpânește pe cei săraci, și cel ce împrumută este slujitor celui de la care se împrumută.   (Pildele lui Solomon, 22,16) Dacă împilezi pe un sărac, îți înmulțești averea, dacă dai unui bogat sărăcești. (Pildelel lui Solomon, 22, 26-27) Nu fi dintre aceia care dau mâna, care se pun chezași pentru datorii. Dacă nu ai cu ce plati, pentru ce te învoiești ca să ți se ia și patul de sub tine? (Deuteronom, 25, 4) Să nu legi gura boului care treieră.   (Deuteronom, 24, 19) Când vei secera holda în țarina ta și vei uita vreun snop în țarină, să nu te întorci să-l iei, ci lasă-l să rămînă al străinului, săracului, orfanului și văduvei, ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze întru toate lucrurile mâinilor tale.   (Pildele lui Solomon, 10, 22) Numai binecuvântarea Domnului îmbogățește, iar truda zadarnică nu aduce spor.   (Pildele lui Solomon, 14, 20) Săracul este disprețuit chiar și de prietenul lui, pe când prietenii celui bogat sunt fără de număr.   (Iov, 31, 13-14) Dacă aș fi nesocotit dreptul slugii sau al slujnicei mele, în socotelile lor cu mine, Ce mă voi face eu; când Dumnezeu se va ridica și ce răspuns ți voi da, când va lua procesul în cercetare?   (Ieremia, 22, 13) Vai de cel care își zidește casa din nedreptate și își face încăperi din fărădelegi, care silește pe aproapele său să-i lucreze degeaba și nu-i dă plata lui.   Iacob, 5, 1-3 Sfaturi către cei avuți. Răbdarea, jurământul, îngrijirea bolnavilor. Puterea rugăciunilor. Despre cei căzuți. Veniți acum, voi bogaților, plângeți și vă tânguiți de necazurile care vor să vină asupra voastră. Bogația voastră a putrezit și hainele voastre le-au mâncat moliile. Aurul vostru și argintul au ruginit și rugina lor va fi mărturie asupra voastră și ca focul va mistui trupurile voastre; ați strâns comori în vremea din urmă.   Luca, 6, 30 Oricui îți cere, dă-i; și de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.   (Matei, 25) Și mai este ca un om care, plecând departe, și-a chemat slugile și le-a dat pe mână avuția sa. 15. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui și a plecat. 16. Îndatî, mergând, cel ce luase cinci talanți a lucrat cu ei și a câțtigat alți cinci talanți. 17. De asemenea și cel cu doi a câștigat alți doi. 18. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapa în pământ și a ascuns argintul stăpânului său. 19. După multă vreme a venit și stăpânul acelor slugi și a făcut socoteala cu ele. 20. Și apropiindu-se cel care luase cinci talanți, a adus alti cinci talanți, zicând: Doamne, cinci talanți mi-ai dat, iată alți cinci talanți am câștigat cu ei. 21. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău. 22. Apropiindu-se și cel cu doi talanți, a zis: Doamne, doi talanți mi-ai dat, iată alți doi talanți am câștigat cu ei. 23. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tau. 24. Apropiindu-se apoi si cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am știut că ești om aspru, care seceri unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat. 25. Și temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău. 26. Și răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană și leneșă, știai că secer de unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? 27. Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu, venind, aș fi luat ce este al meu cu dobândă. 28. Luați deci de la el talantul si dați-l celui ce are zece talanți. 29. Căci tot celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce n-are și ce are i se va lua. 30. Iar pe sluga netrebnică aruncați-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.   Luca, 20 9. Și a început să spună către popor pilda aceasta: Un om a sădit vie și a dat-o lucrătorilor și a plecat departe pentru multă vreme. 10. Și la timpul potrivit, a trimis la lucrători o sluga ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, bătând-o, au trimis-o fără nimic. 11. Și a trimis apoi altă slugă, dar ei, bătând-o și pe aceea și batjocorind-o, au trimis-o fără nimic. 12. Și a trimis apoi pe a treia; iar ei, rănind-o și pe aceea, au alungat-o. 13. Și stăpânul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor rușina de el. 14. Iar lucrătorii, văzându-l, s-au

vorbit între ei, zicând: Acesta este moștenitorul; să-l omorâm ca moștenirea să fie a noastră. 15. Și scoțându-l afară din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora, stăpânul viei? 16. Va veni și va pierde pe lucratorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: Să nu se întâmple! 17. El însă, privind la ei, a zis: Ce înseamnă, deci, scriptura aceasta: “Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului”? 18. Oricine va cădea pe aceasta piatră va fi sfărâmat, iar pe cine va cadea ea îl va zdrobi. 19. Iar cărturarii și arhiereii căutau să pună mâna pe El, în ceasul acela, dar s-au temut de popor. Căci ei au înțeles că Iisus spusese pilda aceasta pentru ei. 20. Și pândindu-L, I-au trimis iscoade, care se prefăceau că sunt drepți, ca sa-L prindă în cuvânt și să-L dea stăpânirii și puterii dregătorului. 21. Și L-au întrebat, zicând: Învațătorule, știm că vorbești și înveți drept și nu cauți la față omului, ci cu adevărat înveți calea lui Dumnezeu: 22. Se cuvine ca noi să dăm dajdie Cezarului sau nu? 23. Dar Iisus, cunoscând vicleșugul lor, a zis către ei: De ce Mă ispitiți? 24. Arătați-mi un dinar. Al cui chip și scriere are pe el? Iar ei au zis: Ale Cezarului. 25. Și El a zis către ei: Așadar, dați cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.   Iov, 1 8. Și Domnul a zis către Satan: “Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană și drept și temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău?” 9. Dar Satan a răspuns Domnului și a zis: “Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? 10. N-ai făcut Tu gard în jurul lui și în jurul casei lui și în jurul a tot ce este al lui, în toate părțile și ai binecuvântat lucrul mâinilor lui și turmele lui au umplut pământul? 11. Dar ia întinde mâna Ta și atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în față!”