“Victor Ponta merge la Consiliul European ca să discute gaze de şist şi alte metode de ieftinire a energiei pentru susţinerea industriei. De fapt, asta e prezentarea semi-oficială vînturată de toată presa (un exemplu). Nu e neapărat falsă, numai că e doar suprafaţa superficială a problemei.
Şi UE şi autorităţile române ne prezintă un război aprig între industria cea bună şi producătoare şi industria verde cu eoliene subvenţionate. O fi chiar aşa?
Situaţia e prevăzută de clasici. Pe timp de criză începe tezaurizarea. Orice ban intrat în producţie se vrea ultrasecurizat şi asigurat. Aşa că avem două tipuri de şantaj la care UE a cedat deja. Şi, ca de obicei, şantajul e mult mai vizibil în ţările sărace. Rombulgaria e locul cel mai transparent în această privinţă. Cetăţenii cei mai săraci plătesc enorm pe energie de toate felurile. Companiile de profil prosperă cu sprijinul guvernelor.
După cum puteţi vedea, discuţia de la Consiliu este anunţată strict ca o bătălie între capitalul industrial şi cel speculativ (energia verde fiind aşa ceva – s-a ajuns la aberaţii incredibile doar pentru obţinerea unor subvenţii şi mai mari). Despre consumul domestic nu mai vorbim decît ca posibil domeniu de “ajutor social”.”
Întregul articol, pe VoxPublica.