Ciprian Domnisoru pe VoxPublica
Traian Băsescu a participat la o dezbatere despre rolul femeilor în societate, ocazie cu care a atras atenția asupra fertilității crescute a etnicilor rromi, care va duce la „o schimbare consistentă a structurii populaţiei pentru că avem minoritatea roma, care este extrem de productivă” (sursa). Băsescu a fost natural ca de obicei la întâlnirea despre rolul femeilor în societate: „Cred că natalitatea este o misiune pe care şi femeile din România trebuie să şi-o asume”. Faptul că preşedintele României îşi permite astfel de declarații infuzate de rasism şi sexism ne aminteşte în ce țară trăim. Avem un Consiliu de Combatere a Discriminării dar alegem un preşedinte care sfidează toată munca anti-discriminare, avem legi şi Justiție dar majoritatea românilor l-ar elibera pe Becali.
Constituțiile au fost în general acte progresiste pentru spațiul românesc: luate din import, ele ne aduceau drepturi şi libertăți încetățenite în vest, într-un elan de modernizare. Acest fir s-a rupt în ceea ce priveşte recenta modificare a Constituției, care va avea următoarea precizare:
“România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale, al minorităţilor naţionale.”
Cum a contribuit Biserica Ortodoxă la modernizarea României când la 1852 robi țigani erau vânduți în curte la Mănăstirea Elias iar mănăstirile au renunțat la sclavi forțate de stat şi nu prin act al Bisericii? Cine a avut la 1850 rol modernizator? Rromii vânduți în curtea mănăstirii sau Biserica Ortodoxă?
Parlamentarii votaseră inițial şi amendamentul BOR legat de menționarea explicită a căsătoriei ca un act între un bărbat şi o femeie. Decizia lor era politic foarte corectă: conform Eurobarometrului 66, România are cel mai mic număr de cetățeni din UE care sprijină căsătoriile între persoane de acelaşi sex (11%).
Politicienii români se pricep la modificat Constituția pentru aranjamente de putere. Doleanțele societale sunt tratate doar drept capital electoral. Aşa a ajuns Traian Băsescu să sugereze că ar fi oportună o întrebare despre monarhie la referendumul despre Constituție, după ce acum câțiva ani spunea că se opunea monarhiei gândindu-se la situația în care prințul moştenitor “s-ar naşte handicapat”, ocazie cu care jignea profund persoanele cu handicap.
Dată fiind calitatea clasei politice, Constituțiile sunt bune în România când sunt de import. Paradoxal este că românii se declară în acelaşi Eurobarometru 66 drept cei mai avizi susținători ai Constituției europene, 70% fiind în favoarea unei astfel de Constituții. Românii ar descoperi însă că în materie de libertăți individuale, laicitate şi drepturi fundamentale sunt la polul opus în atitudini față de țări din vestul Europei, motiv pentru care o Constituție europeană ar fi un nou import modernizator.