Ne pregătim de o nouă Roşia Montana? Din păcate e mai mult decât atât, deoarece faptului semnalat de Partidul Verzilor se pare a avea implicaţii şi mai grave şi pe arii mult mai extinse. Dacă Roşia Montană punea în pericol o zonă cât de cât delimitată, în cazul exploatării gazelor de şist deja avem de-a face cu zone multiple, răspândite pe întregul teritoriu al ţării. Şi, ca şi o similitudine cu Roşia Montană, o astfel de exploatare compromite zonele respective până hăt departe, generaţii după generaţii.
Conform unui comunicat de presă, verzii trag semnalul de alarmă că „extracţia gazelor de şist a fost aprobată pe şest”. Într-o adâncă tăcere vinovată, poate chiar profitând de faptul că atenţia publică este aţintită asupra altor probleme extrem de importante care se petrec în această perioadă: pe de o parte protestele prin pieţe publice, de cealaltă parte zăpezile care îngroapă zeci de localităţi prin ţară.
Aşadar, Partidul Verde – membru al Verzilor Europeni – şi-a exprimat îngrijorarea faţă de decizia luată recent de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) de acordare a licenţei de explorare şi exploatare a gazelor de şist de către compania americană Chevron, în lipsa unei legislaţii referitoare la aceste gaze şi fără o dezbatere publică şi informare prealabilă privind riscurile folosirii unei tehnologii de extracţie care este dăunătoare pentru populaţie şi mediu.
În cadrul unei conferinţe de presă de la sediul Partidului Verde din 10 februarie, vicepreşedintele Partidului Verde, Georgeta Ionescu, a explicat care sunt riscurile folosirii tehnologiei de „fracking” – fracţionare hidraulică, folosind cazul Irlandei, şi cu referiri la Franţa şi Bulgaria vecină, unde această tehnologie a fost interzisă.
Bulgarii au obţinut, la începutul acestui an, după proteste de stradă, interzicerea unor astfel de exploatări, după ce în iulie guvernul bulgar a încheiat un acord, tot cu firma americană Chevron, pentru explorarea gazului de şist în regiuni extinse din nord-estul ţării. Parlamentul bulgar a adoptat o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pentru o perioadă de timp nelimitată, iar guvernul de la Sofia a retras companiei americane licenţa de explorare. Premierul Boiko Borisov, într-o conferinţă de presă alături de Hillary Clinton, relatează Agerpres, a discutat acest subiect cu oficialul american. „Am subliniat că protecţia mediului şi menţinerea naturii noastre într-o stare bună pentru generaţiile următoare se află pe primul loc. De aceea, şi moratoriul impus asupra exploatării gazelor de şist va rămâne, până când societatea nu va fi convinsă că această tehnologie este sigură şi nu pune în pericol mediul”, a afirmat Borisov. Partidul Verde din România, membru al Verzilor Europeni, a fost atenţionat despre pericolul poluării transfrontaliere de către partenerii din Bulgaria, care au organizat recent proteste în faţa Ambasadei Române de la Sofia.
„Românii nu ştiu care sunt riscurile folosirii metodei de fracţionare hidraulică şi ce înseamnă aceasta”, a subliniat Georgeta Ionescu, geolog şi a anunţat că Partidul Verde a lansat petiţii în acest sens. Partidul verzilor a trimis o scrisoare deschisă autorităţilor române – de la ANRM la cabinetul Primului Ministru şi Parlament. „Prin extragerea gazelor de şist, guvernul susţine că se reduce dependenţa energetică faţă de Rusia, dar cu ce preţ şi pentru cât timp”, a subliniat la rândul său preşedintele Partidului Verde, Ovidiu Iane. În locul unei dezbateri publice pe acest subiect de interes naţional, „s-a mers într-o mare linişte, cum se face la noi”, a adăugat Iane.
Ia să vedem dacă stă în picioare „argumentarea” Guvernului:
- În primul rând, gazele astfel exploatate sunt departe de a acoperi necesarul naţional de gaze, astfel încât este exclus să fim independenţi din acest punct de vedere de alte surse de gaz.
- În al doilea rând, sursa acestor gaze nu este inepuizabilă. Iar în urma exploatării vor rămâne terenuri inutilizabile un lung timp.
- În al treilea rând, cel mai grav stau lucrurile privind impactul asupra mediului şi populaţiei. Toate pornesc de la metoda de exploatare, interzisă deja în multe ţări dar şi de la zonele vizate. Concret, ar însemna „sacrificarea” unor zone de maximă popularitate, cel puţin turistică. Şi chiar de ar fi lipsite de interes turistic, e vorba de zone pe care ar însemna să le compromitem din toate punctele de vedere, ca şi cum le-am „şterge” de pe harta României.
Trăgând semnalul de alarmă în privinţa pericolelor de mediu şi pentru populaţie al extragerii gazelor de şist prin tehnologia de fracţionare hidraulică, preşedintele Verzilor din România a subliniat intenţia de a aduce subiectul pe ordinea zilei în dezbaterea publică: „Nu vrem să avem zone din ţară care să ajungă inutilizabile”, a declarat Ovidiu Iane.
Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri viabile (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare gravă a terenurilor, a apelor, metoda răspândind substanţele nocive introduse în fluidul de exploatare prin pânza freatică (de menţionat că se utilizează substanţe extrem de nocive, iar componenţa exactă a acestui fluid este ţinută secretă sub menţiunea „secret industrial”) poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj, în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în grav pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, şi pericolul de a se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.
OK, dacă în viziunea Guvernului şi a ministerelor implicate, această metodă este benefică, complet inofensivă pentru mediu şi populaţie, de ce atâta secretomanie? De ce nu se explică opiniei publice exact despre ce este vorba, condiţiile convenţiei cu firma americană exploatatoare, obligaţiile financiare şi operaţionale ale tuturor părţilor. Dacă lucrurile sunt în regulă, dezbaterea publică cu argumentarea părţilor ar stinge tensiunile din minţile celor îngrijoraţi de această nouă „afacere”. De ce se lasă loc atâtor suspiciuni? Nu e mai simplu ca opinia publică să ştie exact despre ce este vorba şi cu ce implicaţii?
Până să se facă lumină, oficial, avem antecedentele petrecute în alte ţări, care nu ne dau defel o stare de optimism şi încredere în bunacredinţa, dreapta şi responsabila judecată a celor care deţin frâiele acestor înţelegeri.
Mai multe state din Europa – inclusiv Bulgaria – au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, susţin verzii din România, „ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului trecut această activitate, în acest an Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare, în Germania, în landul Westafalia-Renania de Nord, Parlamentul local se pregăteşte să adopte un Moratoriu în acest sens, iar în Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, activitatea este momentan suspendată”.
Apelul la responsabilitate adresat de ecologişti este cu atât mai îndreptăţit cu cât Compania Chevron a anunţat că deţine dreptul de exploatare a gazelor de şist pentru perimetre din sudul Dobrogei, fiind solicitate şi în curs de avizare şi alte perimetre atât de către Chevron, cât şi de către alte companii. Firma Chevron nu este singura interesată de exploatarea gazelor de şist prin această metodă. Alte două companii internaţionale Exxon Mobil şi Talisman Energy sunt in fruntea extragerii gazelor de şist, din Polonia până în România şi Bulgaria.
Se pare că Firma Chevron deţine deja un perimetru de exploatare în zona Bârlad, cumpărat în toamna lui 2010 de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari şi a solicitat acordarea de licenţe de exploatare şi în Dobrogea. Şi celelalte companii au cerut licenţă pentru perimetre de exploatare în Dobrogea şi în vestul tarii.
Corporaţia americană Chevron are până acum „doar drept de explorare, nu şi de extragere a gazului de şist din România”, a declarat, pentru Green Report, Daniel Jernigan, consultant de business în cadrul Chevron. În România, Chevron a obţinut, în urmă unei licitaţii din anul 2010, licenţă de explorare în trei perimetre de lângă Bârlad. Licenţă este valabilă până în anul 2015. „Dacă vom găsi gaz, vom anunţa Guvernul României şi apoi vom negocia cu Guvernul o licenţă pentru a produce gazul”, a explicat Daniel Jernigan, încercând să „liniştească” spiritele.
Peste 2.000 de bârlădeni au trimis o scrisoare deschisă primarului prin care cer stoparea extracţiei acestui tip de combustibil de către americani. Primarul Constantin Constantinescu afirmă că va face tot ce-i stă în putinţă pentru ca proiectul să nu fie dus la bun sfârşit. „Nici în ruptul capului nu pot fi de acord cu aşa ceva. Gândiţi-vă că numai în Bârlad avem peste 50 de puţuri de apă potabilă şi nu îşi doreşte nimeni să fie contaminate ireversibil“, a spus edilul. El a precizat că în perioada următoare va fi montat în oraş un banner uriaş prin care Bârladul se declară împotriva exploatării acestui tip de combustibil.
Prima sondă de explorare se pare că va fi instalată în curând în apropierea localităţilor Costineşti, Adamclisi şi Vama Veche, zone foarte vulnerabile, atât din punct de vedere al patrimoniului istoric (la Adamclisi) cât şi al turismului estival din celelalte două localităţi, unde un număr considerabil de oameni pot fi afectaţi, scăzând, totodată, potenţialul economic al acestei zone, spun verzii în comunicatul de protest.
Pe lista perimetrelor scoase la licitaţie se află zone din judeţele Bihor (patru localităţi, inclusiv zona Băile Felix), Arad, Timiş, Tulcea, Constanţa, fără ca locuitorii sau autorităţile din aceste zone să fi fost consultate şi fără a exista studii de impact de mediu. Dacă lucrurile stau astfel de-adevăratelea şi este vizată şi zona de lângă oraşul Oradea, lucrurile nu stau deloc roz, cunoscut fiind faptul că sub o arie extinsă, în Bihor, există bazine de apă termală, iar difuzarea fluidului de exploatare ar putea afecta grav calitatea apelor freatice din zonă dar şi a apelor termale atât de apreciate. Nu s-a confirmat deoacamdată, oficial, pe plan local, intenţia de exploatare de acest gen în zona Bihorului.
Un jurnalist american – care a realizat un film ce atrăgea explicit atenţia opiniei publice asupra pericolelor devastatoare ale acestui tip de exploatare – a fost redus recent la tăcere şi arestat, urmând a fi judecat luna aceasta. Cert este că filmul lui – ce durează mai bine de o oră – este cutremurător şi plin de dovezi concrete din zonele în care exploatarea gazelor se realizează astfel. Dar interesele se pare că sunt mult mai mari, iar opinia publică „e bine” să ştie cât mai puţin sau chiar deloc.
În mediul online, cei ce au o cât de mică idee ce înseamnă şi ce efecte implică această exploatare şi cei care au avut curiozitatea de-a se informa, au publicat şi semnat o petiţie care vrea să monitorizeze părerea cetăţenilor României asupra acestei probleme cu implicaţii grave în viitor, din conţinutul căreia spicuim:
„Semnatarii acestei petiţii, ne adresăm Guvernului României, deoarece:
Considerăm că o asemenea decizie nu trebuie luată fără ca publicul să fie consultat, fără ca cetăţenii României, să fie în cunoştinţă de cauză cu riscurile pentru mediu şi pentru sănătatea lor, şi fără ca România să dispună de o legislaţie în acest domeniu. Mai mult, considerăm că acum, când sustenabilitatea este prioritară, nu este oportună direcţionarea resurselor publice şi a finanţelor publice, în detrimentul susţinerii producerii de energii din surse regenerabile. Este cu atât mai grav că nici la nivel comunitar, Uniunea Europeană nu dispune de o legislaţie care să reglementeze utilizarea metodei fracţionării hidraulice pentru exploatarea gazelor de şist, potrivit raportului elaborat de Direcţia Mediu Sănătate Publică şi Securitate Alimentară a Parlamentului European, în iunie 2011, raport care ar fi trebuit adus la cunoştinţa publicului de autorităţile române înainte de a lua aceste decizii.”
Partidul Verde a transmis recent Autorităţilor centrale, Premierului, Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Preşedintelui ANRM, o Scrisoare deschisă prin care atenţionează asupra pericolelor la care se vor expune cetăţenii români în situaţia în care statul român nu stopează proiectul de exploatare a gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice. Verzii consideră că autorităţile române fac 
o gravă greşeală prin încheierea unui contract cu compania americană Chevron, fără să fie organizată o dezbatere publică şi mai ales, fără consultarea locuitorilor din zonele care vor fi afectate.
vorba; pe mii de site-uri oameni din toate colţurile lumii dar şi specialişti au luat atitudine şi au publicat materiale care schiţează gravitatea şi implicaţiile exploatării gazelor de şist prin aplicarea tehnologiei de fracţionare hidraulică.