Costi Rogozanu pe voxpublica
Anul ăsta emoționalul a fost construit pe ceva ce s-ar putea numi ”eliminarea PSD-ului din sistemul solar”. Or, PSD putea fi doar bătut, nu eliminat complet. Ce vis democratic o mai fi și eliminarea completă de partide? Mă rog, există la noi credința în exorcizarea prin înjurătură (vezi ”muie”, de exemplu). Dar nu e ca în acea poveste a lui H.G. Wells cu un tip atât de puternic încât te putea chiar trimite la dracu’ atunci când îți zicea ”du-te dracu’”.
Reașezările politice sunt din ce în ce mai specific estice. Un PSD spoit social, dar cu tendințe din ce în ce mai clare ultraconservatoare. Ultraconservatori și în aripa PNL, și la USR sunt la greu, dar e dreapta susținută de PPE, marele partid establishment european. E dreapta ”unsă”. O competiție între dreapta europenistă și dreaptă mai cenaclul Flacăra așa. Toți cu capul plin de prostii. Și toți adversari ai unui progresism de stânga pe bune. Progresism economic, social, cultural etc. 30 de ani de propagandă ieftină procapitalistă au șters din creiere măcar scenariul unei societăți echitabile, au lăsat doar urme de coagulare prin cântec, ii, nunți, botezuri, team-buildinguri, care cum în ce trib o nimeri.
Vestea cu adevărat proastă e că propaganda anti stat social a funcționat și la mulți dintre ăia care vor avea nevoie de el. PSD a luat un scor mic având în vedere că e singurul care a avut monopol în ce privește tematica socială. Restul politicienilor, dreptele de toate culorile, au un discurs anti stat nu social, ci chiar împotriva unor coagulanți de bază pentru o societate de orice fel. Sunt mai de dreapta decât dreapta europeană, sunt susținuți de conservatorii europeni doar pentru că ălora le convine să extragă profit serios din investiții de aici fără opoziție prea mare. Dar mulți ”liberali” de aici și-ar lua imediat un ou clocit în frunte dacă ar vorbi așa în Bavaria sau în Viena.
Discuția s-a dus numai pe persoană fizică. Uite-l și pe dulap, uite-o pe aia ce proastă e, uite-l pe ăla ce înalt e (altceva serios n-am găsit). Nu cumva să vorbim despre ideologii. Ba să vorbim, avem peste 60% aprobare pentru politici anti-săraci, pro-business, pro-antreprenoriat, toate la pachet cu discurs antipensionari, antibugetari etc.
”Succesul” PSD a fost asigurat de cei care au nevoie urgentă, imediată de asistența statului. E simplu. Exact în această zonă importantă nu au fost provocați de nimeni. Deși liberalismul european a învățat de mult să-și construiască butaforii capitalisto-sociale, măcar în discurs, ai noștri sunt ghiolbani libertarieni în căutare de rente la stat. Și dintre cei mai ghiolbani sunt la PNL, marele câștigător, nu la USR. USR e doar superficial pentru că e cea mai artificială creație socială, cel mai straniu interstițiu social. Unii care se pretind clasă de mijloc antreprenoare deși se întemeiază pe contracte zdravene publice, fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim chiar de contracte IT-iste cu statul etc.
Nici USR, nici PNL nu au alt plan decât demantelare în zona complicată a rețelei de susținere socială. Sănătatea și educația sunt oricum asaltate de businessuri parazit, încet-încet se găsesc forme de externalizare și subcontractare a unor drepturi gratuite, au făcut-o și PSD, o vor accelera și ăia de la dreapta. Apoi, creșterea inegalităților, generată nu doar de cota unică, ci și de creșterile făcute fără cap de PSD – prea mult alocat vârfului de venituri și averi, prea puțin restului, este o temă inexistentă la noi deși e evident că va apăsa tare pe termen mediu. Se va traduce tot prin lipsă de acces la viețuire decentă, la un pachet minimal. Când am încercat să explic că și creșterile trebuie să fie făcute după principiul impozitului progresiv, mi-au sărit în cap unii care îi tot dau cu ”lasă să crească ceva”. Păi dacă am crescut doi lei pensia și deja am mai privatizat o serie de analize de sănătate, ce am obținut?
Scorul PSD e oricum un dezastru, după ani de creștere economică, după
ceva măsuri sociale, totuși, da, mai mult decât nimic, au reușit să-și
înjumătățească scorul de la parlamentare de acum 4 ani. Liderul le-a
fost închis pentru un dosar ridicol, dar asta nu înseamnă că cetățenii
nu știu cine e Dragnea și cine sunt liderii ridicoli ai partidului.
Oamenii văd averile ieșite misterios din putere de vătaf politic. Îmi
amintesc de conducătoarea de campanie a dnei Dăncilă, Olguța Vasilescu,
cea care și-a ridicat taxa de putere politică la nuntă. Au venit oamenii
cu darul și și-a plătit integral, într-o noapte, o casă de câteva sute
de mii de euro. Atât i-a dus capul. Și atât îi va duce și de acum
încolo, o burghezie de provincie, obișnuită să disprețuiască profund
schema socială, folosind-o cinic în același timp. Un partid de botezuri
și cumetrii. Organizarea funcționează ca așezarea la masa de nuntă. La
fel și ”gândirea” lor socială – dacă tot e chef, doar n-o să aruncăm ce
ne-a rămas de la ospăț, redistribuim, după ce dăm dreptul mahărilor
locali etc. Au rămas totuși cu 25%, pentru că a existat o masă critică
speriată de un bloc de dreapta cu idei violente proausteritate.
PSD și-a câștigat procentele cu apărarea unui ”stat cât de cât integrat social”, zonă în care nu a fost contestat deloc, analfabetismul politic la dreapta fiind fioros.
Mai trebuie spus, uitându-ne pe harta votului că PSD s-a regionalizat
și mai mult – mai ales sudul. Nu e ușor de explicat nici asta, deși
pare. De ce nu s-au mai mobilizat zone sărace din Moldova? Pentru că
sunt mult mai devastate de migrație economică decât sudul. Și mai e
ceva. Acea observație cu înmulțirea mașinilor de Teleorman, Giurgiu,
Ialomița li se pare multora ceva la mintea cocoșului: au venit la putere
ăștia din zonă și gata, s-au înmulțit ”clienții”. Păi și? Nu era oricum
nevoie de mână de lucru în București? Dacă adâncești observația, din
județele astea n-au venit doar rentieri, au venit mii de angajați cu
salarii mici care au executat contractele publice pe aici. A, că de aici
putem duce analiza mai departe despre cum sunt plătiți, despre vătaful
mediu pesedist, patron de firmă de construcții care a prins o renovare
de parc în București, e altceva. Esența e însă asta: PSD a mărit
intensitatea exploatării mâinii de lucru ieftine din județele de pe
lângă metropolă. PSD nu e SUD pur și simplu, nu mai e rural pur și
simplu, este un intermediar, o agenție de angajări care face legătura
între marele București și nevoile lui nesfârșite și oceanul de sărăcie
din jur.
Cât despre USR, principala problema a acestui partid și a fanilor lui e că se cred antisistem ei fiind tot atatea forme de pliere pe establishment – minus establishmentul pesedist care e model prea vechi. Dar ne plac serviciile, ne plac cele mai hard core politici de sus în jos europene, ne place atitudinea de birocrat al centrului-centrului. Antisistemul a fost cea mai amuzantă ficțiune a lor. Disprețul și hăhăiala din timpul zilei au mers tot împotriva alegătorilor bătrâni și săraci, oricât s-ar chinui unii s-o ardă civilizat. USR nu poate depăși disprețul aberant pentru sărăcie. Par o trupă ratată de trap cu un singur refren: ”sărakilor!”. Tot Andrei Caramitru a fost purtătorul de cuvânt principal. USR a fost un soi de meme al lui Iohannis pentru rețelele de socializare.
Iohannis n-a avut nicio greață în a adânci disprețul față de PSD la pachet cu tot electoratul său. El are de învins rămășițele comunismului, iar sacrificiul ritualic de la 30 de ani cere pedepsirea exemplară a celor rămași în urma pieței.
Iohannis a învins pentru că e un președinte-protocol. Un detaliu interesant e că a fost votat foarte mult și de tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani. Ei nu fac decât să se plieze pe conformismul ăla de protocol, plin de uniforme, imnuri, secrete de stat, parteneri strategici. Ei sunt generațiile forțate să mai spere doar la un loc la poliție, servicii sau orice alt job cât de cât sigur în zonă militarizată. PSD și PNL sunt cu administrația, Iohannis e, în plus, cu uniformele și mâna pe piept la imn.
Culmea e că nota de plată pentru discursul segregaționist, amenințător al lui Iohannis pentru electoratul PSD, pentru tâmpeniile libertariene enunțate de specialiștii PNL, a fost plătită tot de USR pentru că ei nu știu să fie altceva decât funcționari ai puterii, în nici un caz pretendenți la putere. Așa i-a învins Iohannis, lăsându-i să fie tinerii simpatici ai sistemului. Retorica anti-vârstnici, antibugetari anti asistați a fost propulsată de toată dreapta, dar a lovit mai ales USR.
Non-campania electorală a dus la o previzibilă competiție de popularitate a instituțiilor. A câștigat Cotroceniul, ca emblemă a protocolului, a legăturii cu ăia mari de la UE, a reprezentanței civile a unor instituții obscurizate și puternice. Iar Palatul Victoria a luat al doilea scor, cu marele aport al PSD care a schimbat premieri ca pe ciorapi, care a fost victimă a conducerii prin învrăjbire internă. Dragnea a fost un lider slab care a tot cedat din puterea politică pentru control în partid, a omorât meritocrația internă inclusiv în ce privește capacitatea de a aduce voturi (așa s-a pierdut Moldova) și, nu în ultimul rând, a aplicat mecanic retorica PIS-trumpisto-netanyahu, alungând milioane de oameni totuși prinși cu un picior în UE, cu alt picior în curtea casei părintești.
P.S. Mă uit la comunicatorii PNL și e clar, nu vor dezbateri nici în turul 2:))).