Mihai Iovănel pe blogul revistei Cultura:
I
Un banc pe care-l tot spune Slavoj Zizek sună astfel: în Rusia medievală stăpânită de mongoli, un războinic mongol se oprește în fața unui țăran care mergea cu nevasta pe un drum desfundat de țară. Descălecând, mongolul îi spune scurt țăranului că o să violeze femeia, ordonându-i să aibă grijă ca în timpul actului prețioasele-i testicule să nu-i atingă pământul, murdărindu-se astfel de praf. Zis și făcut. La sfârșit, războinicul încalecă și se tot duce. În urma lui, țăranul începe să țopăie de bucurie. Nevastă-sa, proaspăt violată, îl întreabă: „Ai înnebunit, de ce te bucuri?”. La care țăranul răspunde: „Păi n-ai văzut? Testiculele mongolului s-au tăvălit prin țărână!”
Spunând bancul ca pe o alegorie a stângii călărite de capitalism, Zizek critica soluția estetică aleasă de țăran, sugerând că țăranul ar trebui să-i taie de-a dreptul testiculele mongolului: aceasta ar fi soluția cu adevărat politică.
II
Într-un text care servește de prefață volumului lui Vasile Ernu „Sunt un om de stânga” (Editura Cartier), filozoful maghiar G.M. Tamás realizează o apologie a stângii ca rezistență a celor slabi împotriva celor puternici. Dar nu doar atât, căci ar fi fost banal.
Integral aici