“Vruuuuuuuuuuummmmmmm, țăcăne motocicletele și scuterele într-o goană superbă și nepăsătoare prin centrul Romei. Pentru mine, cea mai memorabilă și mai vie succesiune de imagini ale unui oraș monumental este filmul Roma al regizorului Federico Fellini. O bandă de motocicliști rulează prin oraș, iar camera depictează subiectiv monumentele orașului din perspectiva lor, iconoclastă, zgomotoasă, poluantă, în viteză. Pe când pedalam cu bicicleta prin Cluj, uitându-mă la diverse monumente, la statuia lui Avram Iancu, la Monumentul Memorandiștilor, la monumentul dedicat victimelor detenției comuniste , la crucea masivă de pe Dealul Cetățuia, mi-am amintit de film. Deși zgomotul nu venea din trafic, ci de la urâțenia masivă a monumentelor în sine, iconoclaste ele însele prin raportarea grotescă și pompoasă la propria tradiție și prin contestarea involuntară a canonului festivisto-omagial din care pretindeau că fac parte.”
Întregul articol, aici.