Grupul pentru Acțiune Socială
Înscrieri pentru participare până în data de 15 Oct. 2012 la adresa: gas.org.ro@gmail.com
Toate textele vor fi online pe siteul: http://www.gas.org.ro/
Old School, Str. Andrei Saguna (ex Str. Dubalarilor), Nr. 6
Ora 20:00-22:00
1. Fabrica socială
In fabrica socială a capitalismului exploatarea femeii ca femeie și exploatarea femeii ca muncitor sunt lucruri aparent diferite. De ce nu reușim decât arareori să facem asocierea noțiunii de femeie cu noțiunea de muncitor? Afirmăm deja frecvent că există mecanisme disciplinare care exclud femeia din mediul public și fabrică/birou și o împing spre spațiul privat. Dar femeia distribuită în rolul domestic încetează să fie un muncitor? Este femeia-muncitor-domestic diferită de bărbatul-muncitor-în-fabrică sau copiii-închiși-în-școală? Prin ce metamorfoze trece familia din societatea pre-capitalistă în cea capitalistă? Care este rolul familiei mononucleare și al diviziunii muncii din interiorul acesteia în reproducerea capitalismului?
– Mariarosa Dalla Costa and Selma James, 1972. The Power of Women and the Subversion of the Community. Falling Wall Press.
-De Angelis, M., 2007. Production and reproduction, în The Beginning of History. Value Struggles and Global Capital. London and Ann Arbor: Pluto Press, pp. 51-64.
2. Diviziunea sexuală a muncii și acumularea de capital
Diviziune sexuală a muncii în capitalism nu este un accident, ci este o parte fundamentală a modului în care sistemul se reproduce și produce diferența dintre natură și acumulare. “Emanciparea” productivă a bărbatului ca principală forță de muncă în capitalism se face prin “tehnologizarea” acestuia și îndepărtarea lui de natură, copii și femeie. Ce instanțe compun și înglobează aceste două mari concepte, natură și tehnologie, care până la urmă definesc individul și prin ce transformări trece individul până la a se identifica cu profilul robot creat de capitalism? Cum se materializează puterea și proprietatea în vederea formării unei conexiuni de suprafață, care să camufleze ce se întâmplă de fapt cu relația de putere dintre femeie și bărbat?
– Maria Mies, 1986. Colonization and Housewifization, în Patriarchy and Capital Accumulation on a World Scale: Women in the International Division of Labour, London: Zed Books, pp. 74-111.
3. Vrăjitoarele și acumularea primitivă de capital
Modernitatea europeană debutează cu atacul brutal asupra corpului femeii: vânătoarea de vrăjitoare. Este interesant de observat în documentele vremii cum era percepută această vânătoare prin ochii persecutorului, ai bărbatul deţinător de putere: vrăjitoarea era simbolul unei lumii răsturnate, una infuzată de sex, iraționalitate, de puteri magice, de control al naturii și al oamenilor, care se sustrage dominaţiei. “Vrăjitoare” devine numele dat actorilor care se opuneau raţionalizării procesului muncii în cheie capitalistă care presupune exproprierea mijloacelor de producție și a pâmântului. Lupta cu vrăjitoarele este lupta împotriva celor care rezistă deposedării. Odată cu recrutarea bărbațiilor în munca manufacturieră și în armatele marilor războaie europene din sec 16 si 17, femeile sunt cele care rămân să apere proprietatea comună, pâmântul, creșterea copiilor, reproducerea socială. Disciplinarea corpului biologic al femeii vrăjitoare ne permite o lectură a nașterii capitalismului ca disciplinare a corpului social și transformarea lui în forță de muncă fără nici un alt mijloc de supraviețuire în afara propriei capacități de muncă.
– Silvia Federici, 2004. The Great Witch Hunt in Europe, în Caliban and the Witch. Women, the Body and Primitive Accumulation, New York: Autonomedia, pp. 163-218.
– Clementine Cannibal, 2012. The Dangerous Powers of Witches: Spirituality, Autonomy, Community and Literacy, blog entry
4. Controlul capitalist al reproducerii
“Femeile au fost dintotdeauna vindecătoare. Au fost doctorii nelicențiați și anatomiștii istoriei vestice. Au facut avorturi, au fost asistente și consiliere. Au fost farmaciste care cultivă plante medicinale și schimbă secretele modului lor de utilizare. Au fost moaşe, călătorind din casă în casă și din oraș în oraș. Timp de secole femeile au fost doctori fără diplome, fără acces la cărți și la lecturi, învățând unele de la altele, transmițând experiența de la vecină la vecină și de la mamă la fiică. Erau denumite „femei înțelepte” de către oameni, vrăjitoare sau șarlatane de către autorități. Medicina era o parte a moștenirii noastre ca femei, istoria noastră, dreptul nostru de naștere. Astăzi, însă, îngrijirea medicală este proprietatea unei profesiuni masculine.” (Ehrenreich, English, Faludi, 2011:1)
– Barbara Ehrenreich, Deirdre English,Susan Faludi, 2011. The “Sickening” Women of the Working class, în Complaints and Disorders: The Sexual Politics of Sickness, New York: Feminist Press at CUNY, pp. 45-75.
5. Feminitate pasivă, masculinitate activă
“Pentru Freud, abandonul de către femeie al caracterului său activ sexual și acceptarea statutului său de obiect este elementrul definitoriu al feminității. Și chiar dacă putem refuza definiția sa, suntem obligaiți să ne confruntă, cu faptul dureros că, chiar și azi, feminitatea continuă să fie identificată cu pasivitatea, cu a fi obiectul dorințelor altuia, cu a nu avea dorințe pe cont propriu.” (Benjamin, 1988: 87)
– Jessica Benjamin, 1988. Women’s Desire, în Bonds of Love. Psychoanalysis, Feminism, and the Problem of Domination, New York: Pantheon Books, pp. 85-134.
– Nancy Chodorow, 1978. The Cycle Completed: Mothers and Children, în The Reproducing of Mothering Psychoanalysis and the Sociology of Gender, Berkeley and Loss Angeles: University of California Press, pp. 191-198.
6. Perversiuni capitaliste
Organizarea muncii în capitalism dihotomizează activităţile în cele remunerate şi în cele care ţin de reproducerea socială. Însă, toate activitățile ce nu țin de munca salariată devin dependente de aceasta. Pentru a elimina asimetrizările de putere, plata muncii ar trebui să fie distribuită atât muncitorului cât și celui care reproduce muncitorul, reproducere privită în tot ansamblul ei. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar capitalismul a fost clădit pe un brutal și sângeros misoginism. În ce fel sexualitatea femeii a început să fie controlată și “normalizată” în ideea în care, perversiunea înseamnă orice maniferstare sexuală care nu intră în circuitul procreării și reproducerii forței de muncă.
– John Holloway, 2010. The abstraction of doing into labour is the creation of the male labourer and the dimorphisation of sexuality, New York: Pluto Press, pp 119-124.
– Marcel Stoetzler, 2009. When Nothing Is Produced, în Mute, vol 2, nr. 13
7. Sex, atenție, grijă
Sex-atenție-grijă sunt principalele noțiuni la care ar fi interesant să ne raportăm cu privire la reconfigurarea identității femeii. Sexualitatea, sau mai curând reprimarea sexualității pe două dimensiuni -capitalistă și religioasă-, poate fi corelată cu o întreagă serie de alte noțiuni- putere, patriarhat, tabu. Logica rațiunii care a dominat și încă domină întreaga societate capitalistă, este criticată în momentul în care încercăm să nu mai trunchiem, respectiv să nu mai fragmentăm, aceste instanțe înscrise pe corpul femeii și al bărbatului deopotrivă, sub ipoteza că, de fapt, toate aceste instanțe nu sunt fluide. Critica începe în momentul în care încercăm să le cuplăm, să le codificăm, să găsim acea verigă care leagă toate aceste aspecte, să aflăm fundamentul lor dar și fenomenul declanșator al lor, ca mai apoi acestea să fie supuse observației și argumentului critic.
– Precarias a la Deriva, 1995. A Very Careful Strike-Four Hypotheses, Commoner 11
– Leopoldina Fortunati, Housewife, Prostitutes and Workers, în The Arcane of Reproduction: housework, prostitution, labor and capital, New York: Automedia, p.33-47.
8. Revoluția feministă neterminată
Mișcările de emacipare feministe au “atacat” încă din anii ‘70 tocmai fundamentul pe care a fost clădit capitalismul, stratificarea muncii unde bărbatul a fost direcționat către munca productivă și femeia către cea reproductivă. De aceea aceste mișcări cer plată pentru munca lor domestică, însă problematica este mai largă și e legată de redefinrea autonomiei economice a femeii la nivel cotidian. Care și cât de important este rolul pe care îl joacă diminuarea orelor de lucru în vederea creării unor noi tipuri de raționamente, cât de importantă este cunoașterea mecanismului de funcționare a capitalimsului de către femei?
– Silvia Federici, 2012. The Unfinished Feminist Revolution, The Commoner 15
– Mariarosa Dalla Costa – Women’s Autonomy & Remuneration of Care Work, , The Commoner 15