TEMA: Exploatarea gazelor de șist
de Roxana Bucata si Oana Dan / Articol realizat de dela0.ro in colaborare cu Think Outside the Box. / (Episodul 1 aici)
Semnalele de alarma trase de organizatiile ecologiste in cazul operatiunilor de exploatarea a gazelor de sist nu-i impresioneaza pe geologii romani care sustin oportunitatea valorificarii zacamintelor. In viziunea lor, pericolele pentru mediu si sanatatea oamenilor ar fi „chestiuni de domeniul basmelor”.
In rezumat:
- Marile companii au tehnologia si grija necesare sa nu produca daune ecologice, sustin vocile specialistilor in geologie confruntati cu initiativa americanilor de la Chevron de a explora si exploata gaze de sist in patru perimetre din judetul Vaslui si regiunea Dobrogea.
- Cei care protesteaza sunt neinformati, cred geologii consultati de Romania de la Zero si Think Outside the Box, desi chiar unele cifre furnizate de ei, precum si reactii publice ale actorilor implicati – autoritati si firme private – valideaza pozitia celor care sustin ca fractionarea hidraulica, utilizata pentru a extrage resursa din roci, e departe de a fi prietenoasa cu mediul.
- In razboiul dintre activisti, giganti industriali si specialisti, cu adevarat confuzi sunt insa doar cei direct afectati. Locuitorii de langa Barlad, cei din Adamclisi, Vama Veche sau Costinesti habar n-au de avizele care se dau peste capul si destinele lor.
- In primul episod dedicat subiectului controversat al exploatarii gazelor de sist, Dela0.ro si Think Outside the Box au evaluat pericolele ecologice la care ne-ar expune o eventuala valorificare a zacamintelor concesionate companiei Chevron.
Prima brazda rascolita in comuna Banca din Barlad, in cautarea gazelor de sist, dar si confuzia publica, alimentata de mediatizarea frugala a subiectului si de deruta organizatiilor de mediu, sunt urmate de opiniile specialistilor romani pe subiect. Dupa un prim episod dedicat evaluarii pericolelor ecologice la care o eventuala exploatare a gazelor de sist ne-ar expune, Dela0.ro si Think Outside the Box au stat de vorba cu specialisti in domeniu, dar si cu partile direct implicate: autoritati si firme private. Concluzia are, insa, mai degraba potentialul de a isca noi suspiciuni: desi niciun aviz de mediu n-a fost inca eliberat de autoritatile romane pentru exploatarile de gen, discursul vocilor autorizate pledeaza deja in favoarea proiectului.
Prima dilema: sunt sau nu sunt gaze in sisturi
Interesul crescut al companiilor straine fata de resursele aflate in subteranul romanesc indica faptul ca in regiunea Barladului, dar si in Dobrogea, ar fi rezerve bogate de gaze de sist. In cadrul primului proiect european de cercetare a resurselor de gen – GASH, demarat in 2009 printr-o finantare asigurata de marile concerne energetice, ceea ce a produs suspiciuni cu privire la rezultatele furnizate – rezervele Romaniei au fost estimate la nivelul celor din Polonia, singura tara din Europa unde a inceput explorarea pe perimetre foarte mari. Ipoteza e sustinuta de Stefan Marincea, fostul director al Institutului Geologic Roman, in prezent cercetator in cadrul institutiei.
De altfel, expertul a pledat pentru valorificarea zacamintelor subterane inaintea decidentilor politici de la Bruxelles. Opinia lui Marincea nu este, insa, impartasita de toate vocile autorizate din domeniu. Profesorul doctor inginer Constatin Pene spune ca inca nu se cunoaste potentialul exact al perimetrelor. „S-ar putea sa nu fie nimic acolo, e o ipoteza de verificat. Si putem verifica numai prin introducerea de sonde. Au fost interceptate astfel de zacaminte in tarile vecine, de unde si banuiala ca am avea si noi”, sustine Pene.
Expertii straini au socotit ca am dispune de vreo 6.000 de kilometri patrati de zacaminte de sisturi, a caror exploatare s-ar putea intinde pe trei sau patru decenii. Calculele sunt combatute virulent, insa, de activistii de mediu care avanseaza ca durata de exploatare o perioada de cel mult cinci ani. Alte indicii completeaza tabloul oportunitatii extragerii resurselor de gen. Debitul mediu estimat pentru perimetrele care contin gaze de sist este de 2.000 de metri cubi pe zi, pe cand un zacamant traditional de gaze produce peste 30.000 de metri cubi pe zi. Si asta la limita de rentabilitate, comenteaza profesorul Pene de la Facultatea de Geologie a Universitatii din Bucuresti.
Acum doi ani, insa, Institutul Geologic Roman, prin vocea lui Stefan Marincea, a concluzionat in Parlamentul European ca beneficiile exploatarii sunt mult mai mari decat potentialele costuri. Inclusiv cele de mediu – cutremurele practic nu se simt, imobilizarea terenurilor agricole este mai scazuta decat pentru constructia de centrale energetice, iar emisiile de noxe sunt mai mici cu 98% decat cele provenite din arderea carbunelui. Geologul sustine ca pozitii similare au adoptat atunci si Bulgaria, Polonia, Germania, Marea Britanie sau Tarile Baltice.
A doua dilema: despre poluare
Prin urmare, vom fi martori cat de curand la fisurarea rocilor din Dobrogea pentru extragerea gazelor de sist, asigura specialistul Marincea. Compania Chevron, insa, desi a primit in concesiune trei perimetre la Adamclisi, Costinesti si Vama Veche (pe langa cel de langa Barlad), n-a facut pana in prezent niciun pas concret. Asta desi Mihai Radu, directorul agentiei care reprezinta Chevron in Romania, sustine ca firma americana “se afla intr-un proces de obtinere a licentei de prospectare pentru zona Dobrogea”.
Autoritatile de mediu din judetul Constanta declara, in schimb, ca n-au primit catre avizare niciun dosar de prospectiuni. Iar lucrarile de explorare si exploatare nu pot incepe in lipsa lor. Fostul director al Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta, Senol Zevri, suspendat la inceputul acestui an din functie dupa ce procurorii DNA au inceput cercetarile intr-un dosar in care este acuzat de luare de mita, sustine ca, pana la finalul anului trecut, nu fusese inaintata nicio cerere de avizare a lucrarilor in respectivele perimetre.
Mai mult, Monica Zaharia, directoarea departamentului de Reglementare din cadrul aceleiasi institutii, pe unde trec toate aceste cereri, adauga ca nici de la inceputul anului nu s-a depus vreo solicitare de aviz de mediu din partea Chevron sau a vreunei companii contractate de americani. Ambii au subliniat ca este prima data cand se avanseaza ipoteza cautarii in zacamintele de sisturi din zona si ca au aflat de intentia Chevron „din presa”.
In ciuda lipsei reperelor oficiale, oamenii din zona trebuie informati asupra procedurilor chiar inainte de inceperea lucrarilor, sustine geologul Constantin Pene. „Sigur ca sunt riscuri, trebuie sa acceptam ca sunt. Oamenii trebuie informati, avertizati. Daca li se monteaza o sonda in curte, pamantul acela nu mai poate fi folosit. Deci oamenii respectivi trebuie sa fie despagubiti pe masura, nu cu 3 lei acolo”, admite specialistul. Discutii telefonice cu localnici din cele trei zone arata, insa, exact contrariul: nimeni nu le-a comunicat pana acum nimic despre investitiile planificate pe terenurile din vecinatatea lor. N-au auzit nici de gaze de sist, nici de riscurile pentru mediu, printre care poluarea apei, aerului sau a solului.
perimetru de gaze de sist exploatat in Canada (foto: flickr)
Geologii neaga, insa, relevanta acestor riscuri. Venind din partea unor experti, metoda aleasa – minimizarea – e paradoxala. Da, cutremure pot avea loc, dar nu cine stie ce, apa poate fi un pic poluata, dar nimic iesit din comun. „Prin procedura de fisurare se produc micro-seisme, intr-adevar, dar nu vor depasi 2 grade pe scara Richter, se vor produce la adancime foarte mare, perceptibile doar de catre aparatura fina. Din astea oricum avem vreo 600 pe an, inca vreo 200 ce mai conteaza”, conchide Marincea. Pene completeaza ca micro-cutremurelor sunt bune, detensioneaza placile tectonice. Trece apoi la riscul poluarii panzei freatice pe care il respinge fara recurs: adancimea la care se afla aceste gaze de sist este de peste 4.000 de metri, pe cand apa dulce de baut se afla la 50-100 de metri sub pamant.
Asadar apa folosita pentru extragerea metanului din roci, desi impinsa in maruntaiele pamantului la o putere foarte mare, nu poate afecta panza freatica. Perfect logic!, dar avertizarea ecologistilor e de o cu totul alta natura: ei sustin ca jumatate din apa contaminata chimic ramane in subteran, fiind ulterior retrasa si turnata in iazuri, de unde exista riscul sa se scurga in apa subterana. „Sigur, mereu exista un risc”, raspunde Pene, „e riscant si sa scoti pietris din albia raurilor”. Iar Marincea inchide cercul argumentelor: „o poluare potentiala pe langa o poluare certa si existenta, monitorizata, nu mi se pare o drama”.
A treia dilema: pericolul la adresa comunitatilor
„Supraevaluate de catre ecologisti”. Asa catalogheaza specialistii riscurile la care ar fi expuse comunitatile in zonele in care se exploateaza gaze de sist. De ce? Intrucat cantitatile enorme de apa folosite in procedura de fisurare a rocilor nu ameninta rezervele locale de apa. „Noi nu avem probleme atat de mari ca in Statele Unite unde aceasta tehnologie este folosita in zone aride. N-avem deficit de apa pe zonele respective incat sa nu ne permitem sa pierdem 5-7% cat ramane in rezervor. Aridizarea e ceva de basme in Romania”, spune Stefan Marincea.
„Degeaba ne opunem acum exploatarii gazelor de sist, pana nu se inventeaza metode de productie de energie mai putine poluante nu avem altele la care sa recurgem”, puncteaza si profesorul Pene, completand ca, in ciuda riscurilor, poluarea va fi minima pentru ca marile companii au grija la aspectele ce tin de mediu. „Au specialisti, utilaje, sunt prevazatori. Nu poate fi vorba de vreun accident”.
Aceeasi pozitie favorabila a fost exprimata si in inima Europei, la Bruxelles, de restul statelor comunitare, intareste Marincea. Inclusiv de reprezentantii Bulgariei, tara care recent a impus un moratoriu asupra exploatarii gazelor de sist, in urma unui val de proteste prin care, cred activistii, s-a inregistrat o mica victorie in lupta cu statul. O perspectiva falsa, in opinia lui Stefan Marincea, care tinde sa puna moratoriul pe seama unor jocuri de culise din Bulgaria. Lupta a doua firme pentru intaietate in exploatarea gazelor de sist ar fi dus, de fapt, la suspendarea temporara a procedurii.
Hillary Clinton a facut lobby in Bulgaria
Mii de bulgari sunt, insa, convinsi de altceva si croiti sa nu renunte la cauza. Vor o lege aspra anti-exploatare, mai ales ca marile companii interesate de acest tip de resursa isi joaca acum cele mai bune carti. Recent, secretarul de stat american Hillary Clinton a mers la Sofia pentru a discuta cu persoane aflate la varful ierarhiei de stat din Bulgaria, pe agenda oficiala a intalnirilor aflandu-se si „securitatea energetica”.
Agentia Novinite scria in preziua vizitei despre circumstantele ciudate care au inconjurat-o: venirea delegatiei americane fusese anuntata la doar cateva zile distanta de momentul impunerii moratoriului bulgar pe extragerea gazelor de sist, in conditiile in care ambasadorul SUA de la Sofia actionase ca intermediar intre Chevron si oficiali bulgari, facand lobby in numele gigantului industrial. Ulterior vizitei din 5 februarie, Clinton a mai trimis reprezentanti care sa sustina demersul energetic, sustine Anna Pelova, o activista de mediu ce s-a dedicat cauzei tocmai din Londra, unde este studenta. „Cred ca moratoriul impus de guvern este o victorie a cetatenilor care s-au trezit la timp si au reusit sa opreasca aceasta greseala pana nu e prea tarziu”, spune aceasta pe un ton ferm, de la inaltimea celor 22 de ani.
Explicatia e simpla din punctul ei de vedere. Americanii, care isi acopera, prin activitatea asidua a mamutilor din energie, 23% din necesarul de gaze prin exploatarea sisturilor, sunt decisi sa ridice acest procent in urmatorii ani. Resurse pentru un astfel de plan sunt suficiente. Studiile comandate de concernele care isi impart aceasta nisa globala indica un potential de 716 de trilioane de metri cubi de astfel de gaze, spune profesorul Pene.
Tocmai aceasta logica o irita pe Anna Pelova care argumenteaza ca accidentele in cazul exploatarii gazelor de sist nu sunt o intamplare, un caz izolat. Tehnologiile nu sunt asa de avansate incat sa previna accidentele de mediu. „Nu exista dovezi ca extragerea gazului din sisturi nu pune riscuri pentru mediu. Exista, insa, dovezi ca fracturarea hidraulica poate duce la catastrofe ecologice. Iar argumentul companiilor din domeniu cum ca tehnologia a avansat atat de mult incat riscurile de mediu pot fi controlate este abstract”, sustine activista bulgara.
La Londra, pe 11 februarie, alaturi de reprezentantii organizatiei Frack Off ce lupta contra exploatarii gazelor de sist, Pelova a organizat un protest in fata Ambasadei Romaniei. Planurile bulgarilor sunt „la vedere”: dupa ce au obtinut impunerea unui moratoriu in propria tara, incearca acum sa convinga si societatea civila din Romania ca e timpul sa actioneze ferm. Desi au fost doar cateva zeci de oameni – niciun roman printre ei! –, protestatarii au pus in scena un adevarat spectacol, cu masti, haine biologice si muzica rock.
Iarna bunelor intentii
Dupa atata aer britanic si bune intentii bulgaresti, inapoi la Vaslui! Acolo unde autoritatile nu sunt asa sigure ca balanta inclina in favoarea beneficiilor exploatarii gazelor de sist, dar nici nu blocheaza o companie care vine cu „intentii bune” in judet. Americanii de la Chevron au concesionat langa Barlad un perimetru, lucrarile de prospectiuni sunt demarate, iar exploatarea mai are nevoie in prezent de avizul de mediu. „Noi am dat doar avizul pentru constructia unui depozit de materiale explozibile, la baza autorizarii stand toate cele sase avize date de toti factorii de raspundere – de la politia judeteana pana la agentia de protectie a mediului”, spune Vasile Mihalachi, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, care a aprobat constructia unui depozit de explozibili in comuna Banca. Decizia a alimentat confuzia localnicilor, care nu inteleg ce urmeaza sa se intample si nici nu au de unde sa se informeze.
„Nu pot sa blochez activitatea unui privat in teritoriu daca vine sa creeze locuri de munca”, mai spune Mihalachi, care nu si-a format inca o opinie pe aceasta tema. El asteapta pronuntarea specialistilor de mediu pentru a se hotari daca va retrage sau nu autorizatia.
Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui confirma eliberarea unor acorduri de mediu pentru prospectiuni pentru petrol si gaze catre firmele Prospectiuni SA si Chevron Romania Exploration and Production in judet, unde deja s-au incheiat lucrarile de gen. Daca factorii de decizie dau unda verde si hartiile de rigoare, Chevron se poate apuca de explorarea si exploatarea perimetrelor.
In mod tip romanesc – nu v-ati plictisit de cliseul asta? – unul dintre administratorii firmei Prospectiuni (controlata de controversatul afacerist Ovidiu Tender, asa cum arata datele de la Registrul Comertului), Nicolae Petrisor, nu isi aminteste daca a realizat lucrari pentru firma Chevron. „Noi facem prospectiuni pentru multa lume, nu stiu daca am facut pentru Chevron, nu stiu cand, nu imi amintesc”, ne expediaza acesta la telefon, pe un ton circumspect alimentat de neincredere. In ultimul raport anual al firmei, insa, publicat la mijlocul anului trecut, Prospectiuni SA evalua cu speranta intrarea Chevron pe piata romaneasca, notand ca „nivelul activitatii pe piata va creste considerabil”. Totusi, pe Nicolae Petrisor il intereseaza altceva: de la cine si prin ce metode detine un jurnalist numarul lui de telefon.
Cat priveste reactia Chevron, nebuloasele sunt la ordinea zilei. Compania are mai multe ramuri de activitate, iar Thomas Holst, managerul ramurii care se ocupa de exploatarea perimetrelor concesionate de la statul roman, doar ce s-a mutat in tara. Singura declaratie rulata intens de presa romana a fost data de acesta, in toamna anului trecut, Ziarului Financiar. „Operatiunile noastre se concentreaza in doua zone: Barlad si Dobrogea. Prima sonda de explorare va fi sapata la Barlad in a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem in plan saparea a opt sonde in Dobrogea”. Intr-o reactie de ultima ora obtinuta de Think Outside the Box si Dela0.ro, Mihai Radu, directorul agentiei care reprezinta Chevron in Romania, e mai circumspect: “In zona Barlad s-au inceput lucrarile de prospectare, insa, intrucat acest proces este unul de durata, aceste lucrari urmeaza a fi finalizate abia in anul 2015. Pana atunci, nu vom sti daca in zona respectiva exista sau nu gaze de sist sau daca ele exista intr-o cantitate suficienta pentru a justifica exploatarea”.
Interesant este faptul ca, intr-o brosura datata februarie 2012, Chevron mentioneaza ca planurile companiei „nu includ utilizarea metodei de fractionare hidraulica pentru forarea puturilor de prospectare initiale”, validand practic argumentele celor care sustin ca procedeul e departe de a fi prietenos cu mediul inconjurator. Cateva randuri mai jos, Chevron revine la discursul obisnuit: fragmentarea hidraulica este o tehnologie consacrata, folosita cu success si in conditii de siguranta de zeci de ani, in intreaga lume.