Sagrada ‘Famiglia’ si Studentul Prefect

Calin Goina
Calin Goina e asistent universitar la Facultatea de Sociologie a UBB si doctorand in sociologie a UCLA. A publicat articole pe tema tranzitiei Romaniei la democratie in 1990, a rolului statului in crearea natiunii romane, si a colectivizarii agriculturii.

Suntem poate prea concentrati pe alegerea viitorului rector. E foarte trist ca am ajuns sa legam bunul mers al universitatii de virtutile celui care o conduce. Sultanismul pe care Linz si Stepan il vedeau in functionarea comunismului tarziu din Romania pare sa fi fost transplantat cu succes din ’89 incoace. Raspunsul la intrebarile: “al cui om e?” sau “cu cine lucrezi?” te pozitioneaza undeva in retelele de clientelism si patronaj care atarna ierarhic de vointa absoluta si de capriciile, voios calcatoare de legi si regulamente, ale sultanului. Scriu aceste randuri in speranta ca noul UBB, cel de “dincolo de 8 martie” va fi marcat de o schimbare institutionala si nu va depinde de atitudinea, dispozitiile sau chiar de virtutile, conducatorului sau.

Ca un fost presedinte de asociatie studenteasca, si fost student senator, ma intorc spre o dimensiune neglijata a vietii universitare, democratia studenteasca. Daca exista semne de schimbare in aceasta institutie, ele se limiteaza la nivelul corpului profesoral si nu ii implica deloc pe studenti. Fireste, e usor sa spui ca e treaba studentilor, ca profesorii nu trebuie sa se amestece. Fireste, poti sa te plangi de lipsa lor de interes, de apatia studenteasca. E drept, destul de putini studenti tind sa se implice in activitati ce tin de autoguvernarea studentilor si de functionarea kakanienei birocratii ubebe. De ce, din cei peste 1000 de studenti ai Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, doar 58 au votat in recentele alegeri? La fel de ce din toata Facultatea de Drept au votat doar 66 de studenti? (vezi Anexa 1)

Ceea ce am vazut la ultimele alegeri studentesti este, pe de o parte, un extrem de restrans interes al studentilor pentru treburile publice. Pe de alta parte, am vazut o mana de studenti interesati, care s-au zbatut, au incercat sa participe, sa candideze in ciuda unei serii sustinute de piedici, si care au fost cu totul zdrobiti de ‘structurile studentesti’ deja existente, care –in viziunea mea- constituie replica in mic a sultanismului care a guvernat universitatea la nivel macro.

Sustin in acest articol ca principala cauza a apatiei studentesti o reprezinta existenta unei caste de ‘reprezentanti ai studentilor’ aleasa pe termen lung, demult cooptata de conducerea universitatii, care furninzeaza ‘voturi’ in bloc si un partener docil de ‘dialog’ si care e cu totul lipsita de obisnuinta de a da seama celor pe care, chipurile, ii reprezinta’.

Potrivit legii, 25% din Senat e format din reprezentantii alesi ai studentilor. In universitatea noastra acestia fac parte dintr-o for numita Consiliul Studentilor Universitatii Babes-Bolyai (CSUBB), o struto-camila care nu este un ONG (pentru ca atunci ar fi doar unul din multiplele ONG-uri studentesti), nu reprezinta o asociatie studenteasca (pentru ca sunt mai multe, de diverse profiluri), ci –pur si simplu- ii reuneste pe cei alesi. Sa ne uitam putin la aceasta forma de reprezentare a studentilor.

O Universitate, un Rector, un Prefect!

Studentii senatori isi aleg un ‘prefect’. UBB, condus timp de patru (ca sa nu spun de cinci) mandate de acelasi rector, il are printre reprezentantii studentilor de opt ani pe actualul ‘prefect al studentilor’, Andrei Ciubuc. Fireste, poate fi vorba de o personalitate carismatica, dar nu vi se pare simptomatic ca studentii sunt reprezentati de acelasi om din 2004, de opt ani ‘student’ si care, tocmai a fost reales pentru un nou mandat de patru ani, desi isi va termina doctoratul in acest an? Asta in vreme ce profesorilor care ies implinesc 65 de ani oricand in urmatorii patru ani legea nu le ingaduie sa candideze la o functie de conducere? Fireste, acesta nu este singurul exemplu.

O casta privilegiata

Trecand peste persoane, observ ca ‘reprezentantii studentilor’ au fost cooptati de managementul universitatii prin o serie de avantaje formale, pe langa cele informale (aranjamentele care se fac la cazari, la distributia biletelor de tabara – cat mai era ceva de distribuit). Un student ‘senator’ are un loc asigurat in cele mai bune camine ale universitatii, in caminele de garsoniere. Mai mult chiar, orice student senator are o reducere de camin, pe care plateste cu 75% mai putin decat alti studenti. De ce? Daca principiul de distributie al caminelor e in principal pe baza de rezultate scolare (si subsidiar pe baza de nevoi sociale acute), ce justificare are un ‘student senator’ sa ocupe un loc in camin? Daca e un student merituos, isi va castiga prin munca si prin notele sale acel loc in camin. Daca nu, nu.

Cooptarea nu se opreste aici: anual unii din acesti reprezentanti ai studentilor sunt ‘premiati’ de catre conducerea universitatii prin premiul “Juventute” care ii recompenseaza cu sume de 1200 de lei (cum nu am reusit sa gasesc aceste date in domeniul public, folosesc suma din 2010). Imaginati-va niste lideri sindicali care ar primi cazare quasi-gratuita si premii anuale din partea patronilor. Al caror mandat tocmai a fost tocmai prelungit la 4 ani, in vreme ce cei reprezentati raman in medie 3 ani in ‘intreprindere.’

Acapararea participarii

La fel de simptomatica pentru apatia studenteasca mi se pare situatia comitetelor de camin prin care studentii ar trebui sa aiba ceva de spus (alaturi de administratorul de camin) despre ce se intampla “la ei acasa”. Desi formal aceste “comitete de camin” exista, niciodata, in nici un camin, membrii comitetului nu sunt alesi de studentii care locuiesc in camin. Ei sunt ‘numiti’ de cei din consiliul studentilor (care au fost mandatati, de fapt, sa-i reprezinte pe studenti in senat sau in consiliul facultatii). Din nou, casta creata de ‘alesii’ favorizati de managementul universtitatii uzurpa procesul democratic elementar, process care cere ca studentii care locuiesc in camin sa aiba ceva de spus in ce tine de componenta membrilor “comitetului de camin” si astfel sa invete sa se implice, sau sa se faca ascultati.

O casta quasi-inchisa si exclusivista

E foarte greu sa gasesi informatii despre ce este si ce face CSUBB (exista un grup facebook cu o prezentare minimala) Cu toate acestea acest for legifereaza (si in mare masura, numara voturile la) alegerile in care si membrii CSUBB participa. Domnisoara Irina Drexler (membra CSUBB) apara pe grupul de facebook DemocratieUBB dreptul CSUBB de a institui un fel de ‘test’ de cunostinte, prin care CSUBB urma sa stabileasca care dintre studenti pot sa se inscrie in cursa pentru Senat, transformand criteriul democratic de alegeri intr-unul aristocratic de selectie. Mai mult CSUBB a restrictionat fatis dreptul celor care nu sunt sustinuti de membrii CSUBB de a candida la alegeri. In  “Criteriilor de eligibilitate a candidaţilor pentru poziţia student senator” citim:

Poate candida pentru Senat studentul care satisface una din cerintele urmatoare:

1. Are parte de susţinerea publică a membrilor Consiliului Studentilor din facultatea arondată circumscripţiei în proporţie de 50% +1, pe baza unui formular tipizat de constatare a susţinerii (model tabel www.csubb.ro).

SAU

2. Are parte de susţinerea a minim 10% din totalul studenţilor arondaţi circumscripţiei pentru care candidează, pe baza unei liste nominale (model tabel www.csubb.ro).

SAU

3. Obtine minim 60 de puncte in urma unei evaluari calitative: Media anuală: 7,00–7,50 ( 2 P); 7,51-8,50 (4P), 8,51- 9,00 (6P), 9,01-9.50 (8 P), 9,51-10,00 (10P),”

 sau trebuie sa treaca de testul de „evaluare cunoştinţelor din regulamentele UBB: test grila (60P)”  (Vezi Anexa 2)

Candidatii care sunt sustinuti de CSUBB n-au probleme, poti candida linistiti, indiferent de notele lor, de cultura lor generala, sau de orice altceva. Ce care nu sunt agreeati de ‘casta’, dimpotriva, au un set conditii de indeplinit pentru dreptul de a fi ales : acestia trebuie fie sa aiba note mari, fie sa treaca un test de cunostinte, etc. Doar comisia trimisa de minister a observat si invalidat aceste aberatii in ultimul moment posibil, in ziua depunerii candidaturilor. Incercarea CSUBB de a restrictiona accesul non-membrilor respectivei ‘caste’ la scrutin spune volume despre calitatea democratiei studentesti, a celor care o pastoresc si a neglijentei (fie interesate fie indiferente) a celorlalti membri ai comunitatii universitatii noastre pentru ceea ce se intampla cu studentii.

Auto-reproducerea elitei:

In fine, alegerile au avut loc, cei 58 de studenti ai facultatii mele (Sociologie) care si-au exprimat votul au aflat ca studenta senatoare a facultatii noastre a fost aleasa cu 913 de voturi. Aceasta este (inca) o aberatie a situatiei in care ne aflam, si care a ‘produs’ un sfert din noul senat. Am avut surpriza sa aflu ca domnisoara Irina Drexler, care imi explica rationalitatea unor restrictii a dreptului de a candida (existente doar in ‘democratia’ Republicii Islamice Iran) nu a fost doar o organizatoare a alegerilor, ci a si candidat si, fireste, a castigat alegerile. La fel cum au castigat toti candidatii CSUBB, in toate facultatiile universitatii, cu unica exceptie a Facultatii de Business. (Vezi Anexa 1) Pana si la alegerile iraniene, coalitia conservatoare a castigat in 2008 cu doar 60% din voturi.

Reprezentantii studentilor au contestat, in termenul legal, aceste alegeri, contestandu-le atat baza legala cat si neregularitatile de procedura. Casta CSUBB nu a catadixit sa dea un raspuns acestor contestatii. O a doua runda de alegeri, anuntata cu mai putin de 24 de ore inainte de scrutin, a fost contestata atat de studenti, cat si de profesori, in fata Comisiei de Etica a universitatii, cat si a Comisiei de Alegeri. Vechiul Senat a ‘validat’ (prin “fiat”) ambele alegeri in ultima sa sedinta.

Din pacate, imi pare limpede ca studentii sunt prost reprezentati, ca parerea lor nu este ceruta si ca lipsa lor de interes pentru treburile publice e in mare masura legata de faptul ca o mana de oameni le uzurpa dreptul de a se exprima. Sper ca noul Senat va lua in considerare urmatoarele sugestii:

1. Abolirea privilegiilor studentilor alesi, in special a calificarii pentru cazare in virtutea ‘dreptului de reprezentant’ si a ‘reducerii’ la cazare. E mult mai sanatos pentru democratia studenteasca ca acea reducere sa se acorde studentilor cu probleme sociale, nu celor care isi asuma sarcina grea, dar voluntara, de a participa la democratia universitara. Acelasi lucru pentru premiile acordate studentilor.

2. Reducerea mandatului studentilor de la 4 la maximum 2 ani. Cum e cu putinta sa statuam un mandat de student reprezentant in Senat de 4 ani, cand studentia dureaza pentru cei mai multi studenti 3 ani? Din nou, actuala casta face tot posibilul pentru a-si intari fief-urile si a refuza sa re-apara in fata celor pe care, in teorie, ii reprezinta.

3. Clarificarea situatiei struto-camilei organizationale numita CSUBB, care pe de o parte organizeaza (si gireaza alegeri),  pe de alta parte se constituie in participant la aceleasi alegeri, si decident al criterilor de selectie al celor care pot candida. Opinia mea este ca CSUBB nu trebuie sa existe ca for. Exista doar studentii reprezentanti in Senat. Avem pe de alta parte o multitudine de asociatii studentesti. Nu doar una, Asociatia.

5. Comitetele de camin trebuie alese (anual) de studentii care locuiesc in acele camine. Studentii trebuie implicati in viata publica, nu impiedicati s-o faca in numele eficientei administrative si a pseudo-reprezentarii printr-o organizatie corupta si cooptata.

5. In consecinta, cred ca e absolut necesar sa fie reluate alegerile reprezentantilor studentilor in Senat, in care reprezentantii sa fie alesi, asa cum cere legea, de catre cei pe care ii reprezinta, la nivel de facultate, nu in dispretul legii, de catre marea masa a studentilor universitatii. Trebuie sa se organizeze alegeri regulamentare si curate, supervizate de un colectiv de reprezentanti ai tuturor organizatiilor studentesti din universitate. Nu e cu putinta sa pornim la drum cu un Senat nou, din care un sfert din membri, reprezentantii studentilor, au o problema majora de legitimitate.

* deoarece Biroul Electoral Al Comisiei de Alegeri Studentesti nu a facut public numarul de voturi pentru Senta pe facultate, l-am dedus din numarul de voturi pentru Consiliul Profesoral, deoarece votul a avut loc simultan.

Anexa 2

Biroul Electoral Central al Studenţilor (BECS) Universitatea Babeş-Bolyai

Reguli de organizare a alegerii studentilor pentru Senat si Consiliile Facultatilor din UBB

 Criterii eligibilitate candidaţi pentru poziţia student senator

I.                   Poate candida pentru Senat studentul care satisface una din cerintele urmatoare:

a)          Are parte de susţinerea publică a membrilor Consiliului Studentilor din facultatea arondată circumscripţiei în proporţie de 50% +1, pe baza unui formular tipizat de constatare a susţinerii (model tabel www.csubb.ro).

SAU

a)      Are parte de susţinerea a minim 10% din totalul studenţilor arondaţi circumscripţiei pentru care candidează, pe baza unei liste nominale (model tabel www.csubb.ro).

SAU

b)      Obtine minim 60 de puncte in urma unei evaluari calitative:

  •  Media anuală: 7,00–7,50 ( 2 P); 7,51-8,50 (4P), 8,51- 9,00 (6P), 9,01-9.50 (8 P), 9,51-10,00 (10P)
  • Experienţa ONG-uri si reprezentare: reprezentare (10P); activitate în ONG-uri (10P) – total 20 P
  • Evaluare cunoştinţelor din regulamentele UBB: test grila (60P)
  • Activităţi extracurriculare: traininguri, conferinte etc  (10P)

 

II.                Pentru Consiliul Facultatii poate candida orice student reprezentant de an

Criterii eliminatorii

  • Studentul candidat pentru Senat/Consiliu Facultate trebuie sa fie înmatriculat la unul din cele trei nivele de studiu din UBB: licenţă, master, doctorat.
  • Nu pot candida pentru Senat/Consiliu Facultate studentii care au fost exmatriculati, chiar daca au fost reinmatriculati ulterior.
  • Candidatul pentru Senat/Consiliu Facultate nu se poate afla în prelungire de studii.
  • Nu pot candida pentru Senat/Consiliu Facultate studenţii excluşi/demisi anterior dintr-o structură de reprezentare de la nivelul Universităţii.

Observatii

  • Liniile de studiu maghiara si germana pot stabili criterii proprii, cu aprobarea BECS.
  • Studentul senator reprezentant al Organizaţiilor Studenţeşti  din UBB este ales conform procedurilor stabilite de catre Ong-uri cu avizul BECS. Organizarea alegerilor este coordonata de BECS . Depunerea şi prezentarea candidaturilor se fac pe loc. Alegerile au loc in data de 4.02.2012 la ora 16.00la Cantina Hasdeu.
  • Dosarul de candidatura pentru Senat/Consiliu Facultate se depunela Registratura UBB, în intervalul orar 9-15, în doua exemplare (unul în original şi unul în copie).
  • Functiile de senator si cancelar nu sunt compatibile cu alte functii de conducere din structuri studentesti de reprezentare din Universitate.
  • Functiile de senator si de membru in Consiliul Facultăţii nu pot fi cumulate.

 Dosarul de candidatură pentru Consiliul Facultatii trebuie să conţină următoarele:

  • CV in format Europass
  • Formular tipizat de înscriere în cursa pentru funcţia de student senator/membru in Consiliul Facultatii (www.csubb.ro)

Dosarul de candidatură pentru funcţia de student senator trebuie să conţină următoarele:

  • CV in format Europass
  • Formular tipizat de înscriere în cursa pentru funcţia de student senator/membru in Consiliul Facultatii (www.csubb.ro)
  • Formular tipizat/lista sustinere conform punctului I subpunctele a), b) sau c) din prezentul regulament

Procedura generala de vot

A. Circumscriptie cu un singur loc/mandat:

  1. În cazul în care la circumscripţia arondată facultăţii se prezintă un singur candidat acesta trebuie să întrunească, pentru a fi declarat câştigător, 50% + 1 din voturile exprimate.
  2. În cazul în care la nivelul unei circumscriptii se vor prezenta mai multi candidati va fi declarat câştigător cel care a întrunit numărul cel mai mare de voturi exprimate

B.   Circumscriptie cu mai multe locuri/mandate

  1. locurile/mandatele vor fi ocupate de candidatii care au intrunit cele mai multe voturi, in ordine descrescatoare, pana la completarea tuturor pozitiilor
  2. Pentru locurile ramase neocupate se vor organiza alegeri in termen de maxim 5 zile calendaristice.
  3.  Locurile ramase neocupate pot fi redistribuite, decizia in acest sens apartinand Consiliului studentilor responsabil de circumscriptia respectiva.

Norme finale

  • alegerile vor fi considerate valide indiferent de gradul de participare al electoratului.
  • acreditarea observatorilor (ONG-uri, fundatii etc) se face de catre BECS. Cererile de acreditare se depun pana in data de 30.01.2012, ora 12.00,la Registratura UBB.

Soluţionarea contestaţiilor

  • Eventualele contestaţii se vor adresa Biroului Electoral  pe Facultate
  • Apelul se va adresa Biroului Electoral Central al Studentilor din UBB

Autor

  • Calin Goina e asistent universitar la Facultatea de Sociologie a UBB si doctorand in sociologie a UCLA. A publicat articole pe tema tranzitiei Romaniei la democratie in 1990, a rolului statului in crearea natiunii romane, si a colectivizarii agriculturii.

    View all posts

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole