Mihai Gotiu pe VoxPublica (prima parte aici)
Mircea Sandu: Acum… o să vedem asta cu băut din iaz…
Dragoș Năstase: Nu… e un pahar de apă în care NOI SPUNEM că e cianură (râsete). Doar n-o să punem cianură… poate whisky punem în el…
Mircea Sandu: Da… mai simbolistic, așa… ăăă… mă gândesc la o chestie… că dacă finalizăm undeva pana în luna mai… să iau un charter să ma reped cu echipa… eventual să facem un meci cu Alba Iulia. Deci noi pe 25 mai plecăm deja să facem un turneu de pregătire în Austria și Elveția… Pe 23 am finala Cupei… doar fără jucătorii ăștia care pot juca finala, eventual.
Dragoș Năstase: Dacă nu, și pe parcursul parteneriatului, nu e chiar…
Mircea Sandu: Sigur, sigur. Nu, dar putem să facem până atunci… Pe interviuri, pe declarații, cu jucători. Se crează prin specialiști, în spate imagini cu… și ei se întâlnesc… aveți încredere…
Dragoș Năstase: Adică NE PUTEM BAZA PE DUMNEAVOASTRĂ?
Mircea Sandu: Sigur că da. Putem face… încă o dată… ei sunt plătiți de noi și TRE’ SĂ PRODUCEM. CA SĂ PRODUCEM, EI… Avem drept asupra imaginii lor de grup. SUNTEM ECHIPA NAȚIONALĂ…
Mircea Sandu: ”Dracu să-i ia!” ”Se pot controla!”
Încerc să-mi stăpânesc emoțiile. E ireal cât de ușor cedează Mircea Sandu cerințelor noastre. ”Noastre” fiind Dragoș Năstase (alias suprasemnatul), Doamna M și Domnul T, CEO, CSR Manager, respectiv Marketing Manager la ceea ce președintele FRF crede că ar fi Roșia Montană Gold Corporation, lucru pe care noi nu l-am afirmat însă niciodată pe parcursul a două luni de negocieri preliminare. Îmi pun un plic de zahăr în ceai și dau să-l amestec. În clipa următoare îmi blestem ideea. E imposibil să-mi stăpânesc mâna – lingurița se izbește cu furie de pereții ceștii, iar sunetul scos îmi sună printre neuroni mai puternic decât toaca unei mănăstiri. Ar fi stupid ca întreaga acțiune să cadă din cauza unei cești de ceai. Îmi pare că am parcurs drumul către capătul eternității și înapoi până reușesc să așez lingurița pe marginea farfurioarei. Din fericire am fost salvat de Doamna M, care îi explică lui Mircea Sandu cum jucătorii naționalei de fotbal ”vor da ture în jurul iazului cu cianuri”. Îmi împreunez palmele și mă felicit, totuși, că am evitat să-mi iau o agendă în care să-mi notez detalii. Revin în discuție.
E marți, 14 februarie, 2012, în jurul orei 14.30 și suntem la sediul Federației Române de Fotbal (FRF), în biroul lui Mircea Sandu, în prezența lui și a directorului de marketing, Bogdan Nițescu. Împreună cu prietenii mei am venit să cumpărăm naționala de fotbal a României.
DESPRE CUM AM AJUNS AICI, DE CE ȘI CUM A DECURS PRIMA PARTE A ÎNTÂLNIRII PUTEȚI CITI ÎN ARTICOLUL DE IERI (click aici):
Dragoș Năstase: Foarte de acord. Încă o problemă am mai vrea să clarificăm. Am mai avut la parteneriatele astea din sport niște mici surprize cu niște AȘA ZIȘI SUPORTERI… îmi permit să zic… chiar dacă se supară… unii CIUMPALACI, care țin ei neapărat să iasă în evidență, dar Domnul T…
Mircea Sandu: Asta… depinde de cine sunt… sunt plătiți, mai fac parte din câte un grup… DRACU SĂ-i IA!
Domnul T: Ideea e că am vrea să ne asigurăm că la meciurile naționalei nu se strigă lucruri care ne-ar putea denatura nouă imaginea; nu sunt afișate însemne care iarăși nu ne avantajează pe noi….
Mircea Sandu: Da … la ce vă referiți… însemne?
Domnul T: Banere, vin cu banere…
Dragoș Năstase: Vin ei cu niște banere… Cu ”Salvați Roșia Montană!”… Deci astea, dacă DACĂ SE POT CONTROLA LA INTRARE să…
Mircea Sandu: Aha, aha…..SE POT CONTROLA! SE POT CONTROLA!… Deci noi, în general nu-i lăsăm cu banere.
Dragoș Năstase: Am înțeles.
Mircea Sandu: Stadionul ăsta are marele avantaj că a civilizat lumea. Este foarte modern, de la glet și până în interior… are el niște deficiențe, dar asta ar fi altă problemă…nu am avut niciun incident major față de ce se întâmplă pe celelalte stadioane… adică lumea a fost cu 2-3 ore înainte, sunt bufete pentru a servi diferite produse alimentare sau pentru a bea bere fără alcool, cafea, apă și așa mai departe…are locul asigurat în stadion… ăăă… n-au fost cu banere sau dacă a apărut un baner imediat… greu se pătrunde cu banere…
Dragoș Năstase: Și dacă se pătrunde se poate rezolva…
Mircea Sandu: Noi avem o agenție cu care lucrăm, BGS, care e cea mai bine plasată agenție… deja avem la fiecare meci 700 de stewarzi.
Domnul T: Și cu scandările putem face ceva?
Mircea Sandu: Aia cu scandările e mai greu de controlat… Aia și io îmi aud… de toate… și io și Mitică (Dumitru Dragomir, președintele LPF – n.a.), ne injură, ne…
Dragoș Năstase: Am înțeles, dar dacă găsim că sunt câțiva mai agresivi, care urmăresc ei și vin la toate meciurile… să-i punem pe lista aia cu huligani, să-i…
Mircea Sandu: Numai pentru scandări nu se poate… pentru alte acte, da… acte violente…
Dragoș Năstase: Dar dacă ei încearcă să intre cu forța cu un baner…
Mircea Sandu: Nu… aia e clar că n-au cum… n-au cum…
Dragoș Năstase: Deci le confiscă…
Mircea Sandu: Da, la bannere putem să ne asigurăm în proporția cea mai mare. De multe ori… nenorociții, îmi cer scuze că spun așa, intră cu bucăți, bucăți, bucăți, bucăți… și care le asamblează acolo. Intră fetele suportere cu praf de pușcă și fac bombardelele pe loc…
Dragoș Năstase: Dar din partea dumneavoastră practic avem…
Mircea Sandu: Toată deschiderea… bineînțeles… bineînțeles…
”Noi vrem să folosim imaginea lor”
Dragoș Năstase: Ce mai vroiam să discutăm… asta e o propunere din care câștigăm fiecare, dacă avem un parteneriat de lungă durată și… dumneavoastră știți deja ce jucători aveți și la celelalte loturi… cu care noi să avem contracte în timp…
Mircea Sandu: Avem deja… la meciul cu Uruguay (răsfoiește niște hârtii pe masă) avem 12 jucători deja în prima reprezentativă…
Dragoș Năstase: La altceva mă refer… dintre cei tineri…
Mircea Sandu: … la ăștia mă refer… e Chipciu de la Brașov, pe care l-a luat Steaua… e Chiricheș, care a jucat deja în prima reprezentativă… ăștia sunt tineri… e Pantelimon, Tătărușanu, la 23-24 de ani, sunt tineri… ce mai avem… Mățel, care, din păcate a fost accidentat, acuma își revine… una peste alta avem pe lângă ăștia… Goian, Radu Ștefan (…)
Dragoș Năstase: Am înțeles… dar ce vroiam să vă propunem, pentru că NOI VREM SĂ FOLOSIM IMAGINEA LOR în timp, și atunci dumneavoastră să ne spuneți: ”ăștia sunt jucătorii pe care vrem să-i ducem în față, să-i promovăm”, și atunci noi mai avem, pe la ziare, pe la televiziuni, spații publicitare cumpărate în care să intre articole despre jucătorii pe care dumneavoastră considerați că vreți să-i promovați și că merită…
Mircea Sandu: Ei se promovează pe valoare… Federația… dumneavoastră să spuneți ”pe ăsta îl vreau… pe ăstălalt”…
Dragoș Năstase: Da… dumneavoastră îi știți, să ne spuneți… ”pe ăsta mă bazez și peste 3-4 ani”… să pot să-l folosesc ca și imagine… cam asta era… mă rog mai era și ce am discutat deja (telefonic, cu Bogdan Nițescu, înaintea întâlnirii – n.a.) cu meciuri la Cluj dacă se poate…
”După ce radem Roșia și Bucium, vine Băișoara”
Mircea Sandu: Ăăă… o să jucam si la Cluj. Meciurile mari le jucăm în București… din mai multe considerente. Perioada de pregătire a echipei este foarte scurtă. În jur de 3 zile. Am baza de la Mogoțoaia unde facem pregătire. După care Olanda, Turcia, Ungaria (echipe din grupa României pentru calificarea la Campionatul Mondial din Brazilia, 2014 – n.a.) jucăm aici. Va spuneam, 50.000 de oameni. Estonia, Andora (echipe din grupa României pentru calificarea la Campionatul Mondial din Brazilia, 2014 – n.a.)… sunt meciuri amicale care mai vin, putem sa le jucam la Cluj, fara nici un fel de problema.
Dragoș Năstase: Bun. Ideea e ca… de ce vrem noi Clujul? DUPĂ CE RADEM ROȘIA ȘI BUCIUM (comună de lângă Abrud, unde de asemenea RMGC vrea să exploateze aur – n.a.), noi mai avem un proiect la Băișoara (stațiune de schi, de lângă Cluj – n.a.)… unde au un fel de ciot de pârtie, acolo mai au, niște clujeni, ei le spun cabane și… probabil că o sa fie și acolo un pic de zarvă. Da… și de asta vrem să fie Clujul, de asta AM MAI BĂGAT și în alte echipe din Cluj, să fie Clujul pregătit pentru perioada asta. Și dacă nu anul ăsta… anul ăsta un meci mai puțin important… da’ unul mai important anul viitor…
Mircea Sandu (peste Dragoș Năstase): Sigur…
Dragoș Năstase: … ne-ar ajuta foarte mult, dacă avem sprijinul dumneavoastră.
Mircea Sandu: ”De murit, toți murim din ceva”
Mircea Sandu: Noi avem prezentat un pachet pentru ceea ce înseamnă expunere. Ea devine foarte vizibilă… eu nu mă aștept ca presa sportivă să fie foarte favorabilă (parteneriatului cu RMGC – n.a.) … acuma sincer să fiu, dar depinde și de dumneavoastră foarte mult…
Doamna M: Noi avem o influență foarte mare asupra televiziunilor…
Domnul T: Și lucrăm cu foarte mulți consultanți… și suntem totdeauna foarte pro-activi.
Mircea Sandu: Sunt 2-3 golani (jurnaliști – n.a.) din ăștia care te înjură… da unu te înjură și te injură o săptămână…
Dragoș Năstase: Da, dar ăla va scrie în pagina 4 și prima pagina va fi cu… proiectul nostru comun. Altfel… Nu poți să le-o tai chiar la toți, dar…
Mircea Sandu: Io chiar am încredere… pentru că atâta timp cât în România mineritul a fost una dintre activitățile de bază ale populației… de la 1800 și mai devreme, nu? … dacă vin acuma și spun, uite dom’le, că nu mai fac minerit, pentru că și așa se spune… numai ia, un soi de parte logistică aur, statul e de acord, dar vezi Doamne… Dacă lumea de acolo spune: vreau să mă duc să muncesc în mină…
Domnul T: Aia nu a fost ușor de obținut, să zică lumea de acolo: vreau să…
Mircea Sandu: Sunt de acord. Da e bine ca i-ați convins pe oameni că au nevoie de locuri de muncă. Acuma.. DE MURIT, TOȚI MURIM DIN CEVA. Că ăia din Valea Jiului, au făcut de la… cum se numește asta de… rinichi… aia da…
Dragoș Năstase: aia… silicoză.
Mircea Sandu: … silicoză. Păi frate, toți murim de ceva. Asta este! Am văzut și mineri care au trăit peste 80 de ani.
Domnul T: E un altfel de minerit, ceea ce facem noi acuma, față de ce s-a făcut până acum.
Mircea Sandu: Înțeleg… tehnologie… tot felul de materiale care combat… toate, toate…
Domnul T: Procedeul e simplu…
Dragoș Năstase: NOI TREBUIE SĂ SCOATEM AURUL. ASTA E. Și impreună cred că ne vom ajuta să ajungem la aur.
”Banii vin din Canada. Noi trebuie să-i luăm!”
Dragoș Năstase: E OK, luăm oricum mai în amănunt… nu acuma (replici de încuviințare) discutăm ulterior… V-ați gândit la o perioadă?
Mircea Sandu: Păi… perioada… după părerea mea… trebuie să fie undeva între 3 și 5 ani. Cam acolo văd eu. Facem contractele de 4 ani, în general. Minim 2, maxim 4. Am zis 3-5 pentru ca asta depinde de exploatarea acolo … ca să fie deja niște profituri, ca să zic așa…
Dragoș Năstase: Nu banii sunt problema… deci banii vin ei din Canada, NOI trebuie să îi luăm.
Dragoș Năstase: Bun, v-ați gândit și la o sumă?
Mircea Sandu: Păi… vedeți dumneavoastră… analizați și dupa aia discutăm. Pentru noi, un partener, un sponsor oficial, e de la 1 milion în sus de euro, pe an. Deci…
Dragoș Năstase: Asta n-ar fi o problemă. Ma rog, trebuie să ia legătura… să țină … domnul Nițescu cu Domnul T legătura… să facem și noi hârtiile, ca să vina banii din Canada…
Mircea Sandu: Bineînteles. Toată paleta… Noi am discutat acuma… să ne cunoaștem. Dar paleta este amplă. Denumirea de Roșia Montană sau care ne-o dați dumneavoastră… cred că asta va fi…
Dragoș Năstase: Noi pentru Roșia Montană suntem!
Mircea Sandu: Asta va fi denumirea care va fi promovată… mda… cu toate cele subsidiare, cu jucătorii care au, mulțti dintre ei, au… au susținere populară, ca să zic așa…
Dragoș Năstase: În regulă, păi atunci rămâne să țină colegul …
Mircea Sandu: Sigur că da, acuma vorbim, nicio problemă…
Domnul T: Am deja, am convenit mai multe…
Dragoș Năstase: Io zic că înțelegerea e aproape ca și făcută, și dacă ne grăbim, poate prindem și meciul cu Uruguayul (pe 29 februarie – n.a.) să-l promovăm..
Mircea Sandu: Noi putem să facem oricum, dacă nu apucăm să semnam… peste două săptămâni jucăm… noi o să facem un act pentru a deschide… să spunem… relația noastră, să punem la meciul cu Uruguayul (publicitate pe National Arena – n.a)…
Domnul T: Rugăminte… Până la semnarea contractului, să nu se dea nimic, nicăieri, nu vrem să apară, să nu fie…
Dragoș Năstase: Deci până nu e contractul, poate mai bine nu, dar oricum… vă spunem dacă e nevoie.
Mircea Sandu: Bun.. ne spuneți dumneavoastră. Pentru că e un efort pe care îl facem… noi îl cumpărăm de la partenerul la care am vândut noi… noi cumpărăm spațiul respectiv… unul, două, trei inele… ăăă… trei banere… ne spuneți dacă e cazul să promovăm… noi promovăm (…) nu, nu, n-are niciun fel de incidență asupra ideii sau asupra Coca-Cola… sau asupra celor cu care mai avem noi contract, Adidas și așa mai departe sau… dacă facem… că suntem acuma pe cale să facem cu o companie Lukoil (?), să-mi vină iarăși cu petrol, n-are nicio legătură cu dumneavoastră… băncile n-au nicio legătură cu dumneavoastră…
Dragoș Năstase: Am înțeles… Atunci noi vă mulțumim de disponibilitate…
Mircea Sandu: Noi vă mulțumim… și mai vedeți ce detalii mai e nevoi…
Dragoș Năstase: Da… se mai discută și cu juriștii… noi facem… mai trebuie niște acte, hârtii, pentru cei din Canada, care livrează banul, dar de-asta suntem aici, să le luăm banii. Ne-a părut bine…
Mircea Sandu: Drum bun. Sănătate…
Atât de ieftin!?!
Ne-am grăbi pe ușă afară. Ne abținem cu greu să nu explodăm. Dar Mircea Sandu ține să ne mai povestească despre prietenului lui, Limoniu (Ioan Mărginean – n.a.), de la Alba Iulia. Și de Cramele de la Jidvei. Așa încât mai plusez o dată: ”Păi atunci, următoarea întâlnire o s-o avem acolo. În crame!”. Râsete. Dăm mâna. Salutăm secretara. Și am zbura pe scări. Dar reușim să ne abținem. Ne controlăm pașii. Ne conduce Bogdan Nițescu, cu liftul.
Domnul T: Foarte frumos sediul.
Doamna M: E atât de frumos! ȘI DE PRIMITOR…”
Hohotele de râs sunt la nivelul gâtului. Întorc capul. Oare ce se mai poate întâmpla? Am ajuns la parter.
Bogdan Nițescu aruncă ultima ”cireșică”: ”Oricum, poate ne vedem la finală, la Europa League. O să facem și pachetele de business, dar, dumneavoastră, oricum… dacă facem parteneriatul… dumneavoastră o să aveți…”
Nu mai pot răspunde. E prea mult. Salut doar din mână. Să nu deschid gura. Închidem ușa federației. S. îmi deschide portiera din stânga. Domnul T. îi deschide Doamnei M. portiera din dreapta. Urcăm și închidem ușile. Mai avem răbdare câteva secunde, până ieșim de pe aleea cu Casa Fotbalului.
După care rup tăcerea: ”Măi… voi vă dați seama că noi stabilisem că suntem dispuși să mergem cu prețul până la opt milioane de euro pentru trei ani, iar ei ne-au vândut naționala cu cinci milioane pentru cinci ani?!”
***
P.S.: Când scriu aceste rânduri (și retrăiesc momentele ireale de la sediul Federației) îmi amintesc de anii studenției. Când ieșeam în stradă după golurile lui Hagi, Răducioiu ori Ilie Dumitrescu, la World Cup 94. Și când plângeam după loviturile de departajare cu Suedia… Off… ani ai inocenței…
***
***
NOTĂ: Dragoș Năstase (CEO-ul ”de la Roșia Montană”) este un nume ales aleatoriu, fără a avea nicio legătură cu persoane care poartă acest nume. Același lucru este valabil și în cazul Doamnei M. (CSR Manager) și a Domnului T. (Marketing Manager). La începutul acestei acțiuni, am stabilit că le voi proteja identitatea celor doi prieteni care au interpretat rolurile. De asemenea, persoanele care apar în filmulețul următor (în care îl puteți asculta și pe Mircea Sandu) sunt mesageri, nu persoanele care au participat la pregătirea demascării.