Suntem în ghetoul Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului, orașul cel mai dinamic al României în ultimii ani. Aproape 2.000 de oameni, cvasi-majoritatea romi, trăiesc la marginea cimitirului unei comunități (post)industriale. Mulți dintre cei care stau la marginea rampei se hrănesc din cadavrele societății de consum, din deșeuri, pe care le transfigurează, le reintroduc în circuitul natural-capitalist al producției.
Dar rolul lor nu este recunoscut. Așa-zisa economie de piață din paradigma liberală clasică, după care ne ghidăm încă în linii majore, se bazează pe mecanismul cererii și ofertei, costurile sociale și de mediu fiind marginalizate, dacă nu eliminate complet. Câteva cuvinte despre costuri cu privire la cel mai mare ghetou din apropierea unei gropi de gunoi din Europa. Trei comunități compacte, dar diferite, de romi – Dallas, Cantonului și Noul Pata Rât aflat pe „Colina Verde” în pliantele primăriei – trăiesc la câteva sute de metri de groapă, o comunitate mică trăiește chiar în rampă. Statul român și producătorii capitaliști (pe principiul UE „Poluatorul plătește”) colectează selectiv doar în proporție de 1% față de media europeană de 42%. În aceste condiții, restul colectării care ne apropie, probabil, de media UE o fac lumpenii societății, cei mai mulți fiind romi. Nu sunt ei de facto ecologiștii României, și nu ecologiștii din campaniile de responsabilitate socială corporatistă via Dragoș Bucurenci? O nouă rampă ecologică se construiește, o investiție de vreo 40 de milioane de euro al cărei beneficiar este Consiliul Județean. Sute de oameni exploatați ieftin și ilegal în vechea rampă își vor pierde locurile de muncă, dar Consiliul Județean nu consideră că ar fi o miză socială reintegrarea acestor oameni în circuitul noii rampe. Este responsabilitatea Primăriei. Primăria spune că este responsabilitatea Consiliului Județean. Și tot așa.
Nu toți romii de la Pata Rât trăiesc din colectare selectivă la rampă, dar percepția autorităților este că acolo le este locul, în zațul nostru industrial. Acum un an, peste 250 de romi au fost evacuați dintr-o zonă rezidențială a orașului și aruncați la groapa de gunoi, ca și cum ar fi fost niște deșeuri pe care societatea și administrația se putea dispensa. Nu funcționau civilizat în circuitul capitalului, erau stricați. Nu munceau opt ore pe zi, scoteau sunete ciudate, tari, gălăgioase, de produse defecte. Așa că au fost duși la gunoi.
Bate un vânt puturos. În mirosul fetid al cauciucurilor arse pentru cupru, zeci de pungi se rotesc în aer. Îmi e ciudă că nu am o cameră să filmez, să fac un DOCUMENTAR, să iau premii. Alte mii de pungi sunt răsfirate pe dealuri, între vaci care pasc, căruțe care trec la distanță de mine în drum spre rampă. Un copilaș gol se cacă în mijlocul unei cărări între Dallas și Noul Pata Rât. Îmi cere o bomboană.
…
Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), format din asociații, activiști, universitari și artiști, care militează pentru desegregare socială şi dezvoltare locală incluzivă, te invită la
Marșul pentru Dreptate Socială
Ce facem?
Exprimăm solidaritate cu cetățenii Clujului care:
– vor să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă;
– lucrează în condiții mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil;
– își cresc copiii cu teama că mâine nu vor mai avea ce pune pe masă;
– nu dețin o locuință și riscă să fie evacuați în stradă;
– trăiesc în nesiguranţă;
– nu-şi permit să aibă grijă de sănătatea lor şi a copiilor lor;
– locuiesc în condiții precare, asemenea celor aproape 2.000 de oameni care trăiesc lângă groapa de gunoi din Pata Rât;
– sunt români, maghiari, romi etc. și vor să trăiască împreună într-o societate fără prejudecăți;
– vor să fie consultaţi de aleşii lor în legătură cu deciziile care îi afectează;
– refuză să accepte ca oamenii care au ajuns să trăiască în sărăcie să fie blamaţi pentru necazurile lor, marginalizaţi şi izolaţi la periferie.
Ce poți face?
Vino și tu la primul marș anti-segregare din România cu un mesaj care să exprime dorinţa noastră pentru dreptate socială. Autoritățile locale și opinia publică au ignorat îndeajuns formarea celui mai mare ghetou din Europa în jurul unei rampe de gunoi. Spune NU rasializării sărăciei! Spune NU nedreptăţii sociale! Acţionează ÎMPOTRIVA marginalizării sociale!
Când şi unde?
Luni, 19 decembrie 2011, ora 15.00, cu pornire din Piața Avram Iancu, pe traseul B-dul Eroilor – Piața Unirii – Piața Muzeului – Palatul Telefoanelor – str. Barițiu.
De ce?
Marșul pentru Dreptate Socială se desfășoară în contextul în care se comemorează un an de la evacuarea de către autoritățile locale a peste 250 de suflete de pe str. Coastei în apropierea gropii de gunoi a orașului. Decizia primăriei a fost sancţionată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar amenda derizorie de 8.000 lei nu acoperă dauna morală comisă. Primăria, împreună cu noi toţi, putem face mai mult. Societatea civilă a intervenit cu critici, dar și cu expertiză pentru ca autoritățile locale să elaboreze proiecte integrate de locuire de care să beneficieze atât majoritari, cât și minoritari. Politicile publice întârzie însă să se materializeze. Hai să le dăm un impuls!
Dreptatea socială se bazează pe principiile egalităţii şi solidarităţii, pe asigurarea efectivă a drepturilor omului şi pe recunoaşterea demnităţii umane. Ea presupune distribuirea echitabilă a resurselor, participare la luarea deciziilor în spațiul politic și în economie, precum şi oportunitatea tuturor de a beneficia de bunăstare socială. Alătură-te marşului, pentru a nu tolera o lume a abuzurilor, a inechităților și a nedreptăților sociale! Prin efort colectiv și repetat această situație se poate schimba.
Unde continuăm?
Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, în colaborare Fundaţia Tranzit, te invită la Dezbaterea publică „Privind înspre viitor – dreptate socială prin locuire decentă”, care se desfăşoară la Casa Tranzit de pe str. Bariţiu nr. 16 cu începere de la ora 15.45.
Program
– 15.45 – 16.00: „Supereroi”, expoziţia copiilor din Pata Rât şi de la Şcoala Elf prezentată de Alina Bradu (artistă), Cristina Raţ (gLOC) şi Carmen Costina (Şcoala Elf); proiectul Protokoll/ ŞPAC „Pata Rât” prezentat de Szilárd Miklós şi Dénes Miklósi; moderator Adrian Dohotaru (gLOC)
– 16.00 – 16.15: „Un an de la evacuări. Calitatea vieții la Pata Rât” – Cercetare European Roma Rights Center, prezentare Dezideriu Gergely (Director Executiv), Dana Iepure (avocat) şi Concetta Smedile (cercetător)
– 16.15 – 16.25: Mesajul Amnesty International cu ocazia unui an de la evacuările din 17 decembrie 2010 prezentat de Adrian Dohotaru (gLOC)
– 16.25 – 17.35: Ce am făcut şi ce ne propunem mai departe?, prezentări de Enikő Vincze (gLOC), Yesim Oruc (UNDP), Alexandros Tsolakis (Comisia Europeană, DG Regio), Kálmán Mizsei (OSI), Bert Loijii (Fundaţia Pro Roma), Adrian Pusztai şi Ernest Creta (locuitori Pata Rât), moderator prof. dr. Maria Roth (gLOC)
– 17.35 – 18.45: Documentar „Prea fericiții de la groapa de gunoi”, urmat de sesiune de întrebări și răspunsuri alături de unul dintre realizatorii filmului, Farid Fairuz, și protagoniști
– 18.45-19.00: „Jocuri ţigăneşti” prezentate de copiii din „Noul Pata Rât”