Am vrut să facem o revistă a presei după dezbaterea de ieri de la Parlament pe marginea Legii privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Din păcate, în ziare nu a apărut nimic despre conferinţă, deşi acest proiect de lege restrînge şi încalcă brutal libertatea de expresie şi cea de întrunire garantate de constituţie, iar dezbaterea pe marginea lui se încheie peste doar cîteva zile.
În schimb, dăm cîteva pasaje din discursul lui Mircea Toader de la acea conferinţă, în care liderul PDL explică de ce manifestările publice sînt periculoase şi chiar cam inutile, şi e mai bine să le sugrumi din faşă decît să-ţi baţi capul cu ele. Sublinierile ne aparţin.
„ Acum nu ne ascundem dupa deget, cred ca un imbold in crearea acestei legi a fost ceea ce noi am vazut in tari mult mai democratice, manifestari de violenta pe care nu le-ar fi crezut nimeni. Si acea democratie vesnica a avut de suferit si i-a prins pe picior gresit. In Anglia nu a existat cadru legal pentru a interveni in situatii de acest gen. Această iniţiativă care poate să sufere un număr de modificări trebuie să conţină nu neapărat o apocalipsă, dar o prevedere trebuie să intervină. Vedeţi şi dumneavoastră, traim intr-un secol in care nu înţelegem de ce după 20, 30 de ani devin violenti acolo unde noi consideram că democraţia a reuşit o educatie corespunzatoare. Acesta este rolul.
Un antevorbitor a spus, domne, de multe ori manifestările au dus la modificări lesislative sau de acte normative, eu nu prea am văzut, ca să fiu sincer, iar cred că dezbaterea cea mai bună şi utilă este într-un astfel de cadru [cel al conferinţei] şi sînt convins că cei care coordonează sau reprezintă orice formă de societate civilă trebuie să poată să organizeze manifestări fără violenţă. Cu extracţia de acolo, să vii să-l extragi pe ăla care face scandal, cred că nu avem experienţa. Dînşii pot să spună, intervenţia în forţă, să ia pe cineva, creează imediat o reacţie în masă pe care nu mai poţi s-o stăpîneşti.”