20 de probleme juridice în exploatarea de la Roşia Montană

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

O sinteză a problemelor juridice care apar o dată cu exploatarea aurului din zona Roşia Montană. Cornel Vîlcu (articolul integral poate fi citit aici):

1. RMGC poate deveni proprietarul sau concesionarul oricarui imobil necesar exploatării miniere din perimetrul minier Roşia Montană asupra cărora statul român şi/sau unităţile administrativ teritoriale deţin un drept de proprietate publică sau privată – totul în numai 45 de zile de la depunerea unei solicitări formale, fără nici o dezbatere sau decizie locală şi fără nicio licitaţie publică.

2. În cazul în care un act sau o procedură de avizare aferentă proiectului a fost anulată (în instanţă), autorităţile au obligaţia de a elibera către RMGC, în mai putin de 30 de zile, un act sau aviz nou care să-l înlocuiască pe cel anulat.

3. Actele premergătoare (procedurile, avizele etc.) obţinute de RMGC în vederea emiterii autorizaţiilor finale nu au termen de valabilitate. Ele produc efecte ad infinitum et ultra, putând fi folosite oricând pentru legitimarea autorizaţiei finale.

4. Deşi conform Legii Minelor, Art. 22, oricărei companii miniere i se autorizează începerea activităţilor miniere prevazute în licenţă în termen de 180 de zile de la depunerea documentaţiei şi doar după depunerea garanţiei financiare integrale pentru refacerea mediului, RMGC obţine această autorizare în maximum 30 de zile şi pe baza depunerii garanţiei financiare pe numai un an din întreaga durată a exploatării.

5. Perimetrul licenţei RMGC nu are limite fixe. Agenţia Naţională de Resurse Minerale are obligaţia de a-l reconfigura oricând la cererea RMGC, în afara oricărei proceduri de reglementare.

6. RMGC va fi reprezentantul desemnat al Statului român în procedura de expropriere a terenurilor necesare exploatării miniere. Cu alte cuvinte: toţi locuitorii Roşiei Montane care vor refuza să-şi vândă proprietăţile vor fi daţi afară de pe pământurile lor, care vor reveni, după plata unei compensaţii aflate propriu-zis la bunul plac al Companiei, în concesiune spre exploatare unei alte entităţi private – Gold Corporation; acţiunile propriu-zise de scoatere cu forţa a localnicilor din ‘fostele’ lor gospodării vor fi făcute, foarte probabil, de unităţi de securitate (citeşte: paramilitare) private care totuşi vor acţiona cu o autoritate conferită de Stat. Se va evita astfel situaţia neplăcută în care poliţişti, jandarmi sau militari români exercită violenţă asupra unor cetăţeni, totul fiind coafat sub aspectul unui conflict între privaţi, în care lucrătorii de securitate ai RMGC vor avea sprijinul legii.

7. RMGC va obţine direct de la Ministerul Economiei dreptul de concesiune asupra imobilelor expropriate din perimetrul exploatării miniere, pentru o durată de 49 ani, fără a fi necesară înscrierea în Cartea Funciară.

8. RMGC are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa oricăror imobile expropriate din perimetrul minier, inclusiv a celor cu „destinaţie specială” (a se înţelege: lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime), cu condiţia de a realiza ‚replici’ pe alte amplasamente.

9. Dacă, potrivit condiţiilor stipulate în Legea minelor 85/2003, licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani, licenţa RMGC se poate prelungi pe perioade de până la 20 de ani, la nesfârşit.

10. Dacă, pentru îndeplinirea condiţiilor stipulate în Hotarârea de Guvern 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, chiar şi cea mai puţin complexă procedură de evaluare durează între 8 şi 12 luni, în cazul RMGC procedura de evaluare de mediu pentru planurile de urbanism (care în mod normal ar implica şi consultarea statelor vecine potenţial afectate) trebuie să se finalizeze în 3 luni.

11. În vreme ce, potrivit Hotărârii de Guvern 1076/2004, Legii 350/2001 şi Ordinului Ministrului Mediului nr. 117/2 februarie 2006, acordul de mediu pentru autorizaţia de construire se poate elibera numai după deţinerea avizului de mediu pentru planul de urbanism aferent, RMGC îl poate obţine şi concomitent, ba chiar inaintea avizului de mediu pentru planul de urbanism.

12. În timp ce orice autorizaţie de construire are (potrivit Legii 50/1991, Art. 7, pct. 5) o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care deţinătorul este obligat să înceapă lucrările, RMGC poate începe lucrările în termen de 36 de luni de la data emiterii autorizaţiei de construire, autorizaţia sa fiind valabilă pe termen nelimitat.

13. RMGC poate obţine concomitent, în baza unei solicitari unice, autorizaţiile de desfiinţare şi autorizaţiile de construire, dacă pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţii aferente proiectului este necesară şi desfiinţarea unor construcţii sau amenajări existente.

14. RMGC poate să includă în intravilan terenurile cu categoria de folosinţă pajiste din perimetrul proiectului minier şi le poate scoate din circuitul agricol în termen de 30 de zile de când face o cerere în acest sens. Autoritatea centrală sau locală, în acelaşi termen, este obligată să-i acorde o suprafaşă echivalentă de teren aflat în domeniul public sau privat al Statului pentru „refacerea” suprafeţei de pajişte afectate.

15. RMGC poate reloca monumente ale naturii existente în cadrul perimetrului proiectului minier.

16. RMGC poate include în intravilanul localităţii terenurile forestiere aflate în perimetrul minier şi poate dobândi proprietatea unor terenuri aflate în perimetrul minier, fără respectarea dreptului de preempţiune al Statului la cumpărarea de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului sau sunt limitrofe acestuia, la preţ şi în condiţii egale.

17. RMGC poate desfăşura lucrari miniere pe acele terenuri pe care Legea Minelor, Art. 11, interzice strict desfăşurarea oricărei astfel de activităţi – amplasamente ale unor monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie hidrogeologica ale surselor de alimentare cu apă.

18. Dacă, potrivit Art. 5, alin 16 al OUG 43/2000, în cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, pâna la descărcarea de sarcină arheologică, autorizarea de construire se suspendă, în cazul RMGC aceasta rămâne în vigoare, iar companiei nu îi este afectat dreptul de a executa lucrări miniere pe restul suprafeţei de teren ce face obiectul autorizaţiei de construire.

19. RMGC nu are obligaţia sa obţină certificate de descărcare de sarcină arheologică pentru zonele cu patrimoniu arheologic reperat – terenuri delimitate conform legii, în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor stiinţifice care atestă existenţa subterană ori subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional.

20. Cercetarea arheologică a unui teren din perimetrul RMGC nu are voie sa depăşească în durată 3 luni de la data iniţierii.

Autor

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole